Până în 2030, agricultura lumii se va confrunta cu o provocare formidabilă: producerea mai multor alimente, furaje, fibre și combustibili avansați alternativi, pentru o populație mondială în creștere, din mai puține resurse şi într-o manieră durabilă la prețuri accesibile. Iar, pentru realizarea acestor scopuri, mașinile și soluțiile agricole avansate joacă un rol central în soluționarea acestei provocări. La rândul ei, piaţa europeană se va vedea nevoită să suporte greul acestui efort, ţinând cont de faptul că aici este concentrată cea mai multă tehnologie, din punct de vedere al fabricanţilor. Tocmai de aceea, cu ajutorul datelor transmise de Asociaia Europeană a Constructorilor şi Fabricanţilor de Maşini Agricole (CEMA), ne propunem să analizăm această piaţă, pentru a vedea care sunt coordonatele dezvoltării.
Germania, liderul de necontestat
Mașinile agricole sunt o industrie globală extrem de integrată, folosind un lanț de aprovizionare complex, pentru a sprijini agricultura durabilă pe tot globul. Europa reprezintă 54% din importurile mondiale și 64% din exporturile mondiale de utilaje agricole, cu un sold net de peste 4 miliarde de euro în 2018. Mulți fermieri din lume se bazează pe utilaje agricole produse în Europa. Tractoarele, echipamentele pentru recoltare și echipamentele de prelucrare depășesc exporturile blocului. Iar, dacă Europa a condus investițiile mondiale în utilaje agricole, din 1990 până în 2008, de atunci, Asia a devenit zona geografică cu cele mai multe oportunități.
În Uniunea Europeană, sectorul de fabricație pentru utilaje agricole include 7.245 de firme industriale, în care lucrează 173.142 de persoane, pentru o cifră de afaceri totală de 42,9 miliarde de euro. La gruparea utilajelor agricole și a activităților comerciale, sectorul reprezintă 30.708 firme și 352.295 angajați. Germania este cea mai importantă țară europeană, cu o cifră de afaceri de 12,1 miliarde de euro, în fața Italiei (8,4 miliarde euro) și Franța (4,9 miliarde euro). Împreună, aceste trei țări reprezintă 59% din cifra de afaceri europeană.
Producția europeană de utilaje agricole a fost în valoare totală de 41 miliarde de euro, în 2017, în creștere cu 6,4%, față de 2016. Cei mai mari cinci producători europeni în ordine de importanță sunt: Germania, Italia, Franța, Regatul Unit și Olanda. După o scădere în 2016, producția europeană și-a revenit în majoritatea țărilor în 2017. Printre principalii producători, Italia se remarcă din cauza scăderii semnificative a producției (-10%).
România, la coada clasamentului
Atunci când definesc piețele aparente ale utilajelor agricole din Uniunea Europeană (producție, exporturi, importuri), Germania, Franța și Italia ies în evidență ca țări de frunte în 2017, urmate de Regatul Unit, Belgia, Spania, Polonia, Austria și Olanda. Germania și Italia au beneficiat de cea mai pozitivă balanță comercială pentru utilaje agricole, urmată de Olanda. Din punct de vedere al utilajelor agricole, România s-a confruntat cu cel mai puternic deficit commercial şi cel mai slab nivel de dotare tehnologică, fiind urmată de Franța și Spania.
Din punct de vedere al parametrilor economici, în 2017, pe operaţiuni comerciale de import-export, cifra de afaceri a firmelor din domeniul maşinilor, utilajelor şi echipamentelor agricole din România a fost de 102,3 milioane de euro, plasându-se pe locul 20 în UE, la un număr de 60 decompanii specializate şi un total de 2.207 salariaţi. Cifra de afaceri a României pe partea de producţie de maşini, utilaje şi echipamente agricole a fost la finalul anului 2017 de 135,7 milioane de euro, plasându-se pe locul 12 în Uniunea Europeană.
Cu toate acestea, după cum relevă datele oferite de CEMA, raportat la suprafaţa agricolă şi la potenţialul zootehnic, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană, din punct de vedere al dotării cu maşini, utilaje şi echipamente mai noi de cinci ani. Potrivit documentului cauzele rămânerii în urmă a României sunt: Lipsa de capital a fermierilor; Politici bancare restrictive; Politici guvernamentale de susţinere incomplete, incoerente sau incomplete fructificate.
Valoarea producţiei pe segmente de piaţă (2017)
Producția europeană de tractoare agricole a fost în valoare de 6,5 miliarde de euro, în 2017, în scădere cu 14% față de 2016. Producția de tractoare de peste 80 CP a scăzut cu 16%. Categoria de tractoare reprezintă peste 16% din producția totală europeană, din punct de vedere valoric.
Producția europeană de maşini de recoltat autopropulsate de cereale și rădăcinoase a crescut cu 12%. Mașinile de recoltat rădăcinoase au avut cea mai mare contribuție la această creștere (+ 36%). Producția de combine, care a concentrat aproape 65% din familie din punct de vedere valoric în 2017, a crescut cu 8% în 2016.
Producția europeană de diverse alte echipamente de recoltare a fost în valoare de 1,5 miliarde de euro în 2017, cu o creștere de 11%, față de 2016. Producția de prese de balotat (+ 14%), a contribuit puternic la această creștere. Alte echipamente de recoltare, care includ maşini de recoltat struguri, au crescut cu 8%, în 2017.
Producția europeană de echipamente de maşini de treierat a fost în valoare de 1,3 miliarde de euro în 2017, în creștere cu 11%, față de 2016. Producția de cositoare a urcat cu 10%, iar alte echipamente din acest segment, cu 12%. Această categorie a reprezentat 3% din producția europeană.
Producția europeană de prese și concasoare pentru fabricarea vinului, cidrului și sucului a fost în valoare de 379 milioane de euro, în 2017, în creștere cu 42% față de 2016.
Producția europeană de echipamente de cultivare a fost în valoare de 1,3 miliarde de euro, în 2017, în creștere cu 15%, față de 2016. Producția de grape a crescut cu 16%, iar cea a scarificatoarelor și cultivatoarelor a crescut cu 17%.
Producția europeană a echipamentelor de însămânțare, plantare și fertilizare a crescut cu 4%, în 2017, ajungând la 1,1 miliarde de euro. Această creștere a fost determinată de producția de semănători (inclusiv semănătoare de precizie), care a crescut cu 5%, în timp ce aceste produse reprezintă 70% din categorie din punct de vedere valoric. Producția de distribuitoare de îngrășăminte minerale a scăzut cu 1%, în 2017.
În 2017, producția europeană de echipamente pentru irigații și protecția culturilor a crescut cu 14%, față de 2016. Producția de pulverizatoare tractate și montate a crescut cu 11%, în 2017. Producția de alte echipamente pentru irigații și protecția culturilor a crescut cu 18%. Aproape două treimi din producția europeană provin din Germania (29%), Italia (16%) și Franța (15%).
Producția europeană de remorci agricole a crescut cu 13% în 2017, ajungând la 1,1 miliarde de euro. Această categorie include în principal platforme, camioane pentru animale, distribuitoare de gunoi de grajd, cisterne etc.
Producția europeană de echipamente de manipulare a fost în valoare de 541 de milioane de euro, în 2017, ceea ce reprezintă o creștere de 12%, față de 2016.
Producția europeană de echipamente pentru zootehnie a fost în valoare de 2,4 miliarde de euro, în 2017, în creștere cu 27%, față de 2016. Producția de echipamente pentru prepararea furajelor și pentru reproducția păsărilor a crescut cu 1%, respectiv 2%. Această categorie reprezintă 6% din producția de mașini agricole europene.
Producția europeană de echipamente lactate a fost în valoare de 1,2 miliarde de euro, în 2017, în creștere cu 10% față de 2016. Mașinile și sistemele lactate, care reprezintă aproximativ 2/3 din echipamentele fabricate în această categorie de produse, au crescut cu 7%.
Schimbarea de paradigmă
Pentru dezvoltarea pieţei maşinilor, utilajelor şi a echipamentelor agricole, dar, mai ales, pentru a asigura viitorul acestei industrii, Uniunea Europeană trebuie să recunoască legătura intrinsecă dintre industria de mașinilor agricole și agricultură în toate strategiile, politicile și legislația referitoare la produse. De aceea, este esenţială elaborarea unei agende de reglementare ambițioasă, coerentă și orientată spre viitor pentru industria de mașini agricole.
Politicile industriale, digitale, de mediu și agricole ale UE trebuie să fie aliniate pentru a oferi un cadru de susținere, iar legislația europeană trebuie să fie adecvată și proporțională cu utilizarea și funcționarea utilajelor, cu evaluări ale impactului. Un „copy-paste” din sectorul auto adaugă costuri semnificative pentru o valoare adăugată mică sau deloc. În plus, diversitatea culturilor și practicilor necesită o diversitate de echipamente de specialitate produse în număr mic.
Totodată, Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze mai mult pe mecanismele de autoreglementare, inclusiv testarea și elaborarea de sistemele de certificare mai flexibile, pentru a evita procedurile de autorizare împovărătoare care sunt prea complexe și prea costisitoare pentru seriile de produse mici și pentru numeroasele IMM-uri active în industrie.
Dezvoltarea agriculturii digitale și de precizie
Agricultura de precizie și agricultura digitală sunt revoluții pro-active în coordonarea şi creşterea productivității, a reducerii deșeurilor și protecției mediului. Impactul lor asupra solului poate fi substanțial, prin economii la aporturi, cum ar fi apă, îngrășăminte și pesticide, reducând emisiile de CO2 legate de fermă și compactarea solului și optimizând randamentele și calitatea producției agricole.
Beneficiile pot fi definite la toate tipurile de ferme, de la mari la mici. Ele contribuie semnificativ la atractivitatea sectorului pentru generațiile tinere de fermieri. În prezent, adoptarea acestor tehnologii este într-un ritm dramatic, în urma ritmului de adoptare a tehnologiei digitale în alte sectoare, din cauza constrângerilor de marjă ale produselor agricole și capacității de investiții asociate.
De aceea, CEMA consideră că poate juca un rol puternic, pentru elaborarea de politici UE și naționale, pentru integrarea agriculturii de precizie și pentru a asigura o transformare digitală rapidă în agricultura europeană, pentru a îmbunătăți conducerea tehnologică a industriei de mașini agricole din UE, prin punerea inovației de nivel mondial în centrul agriculturii europene şi a industriei mașinilor agricole, crescând competitivitatea globală a agriculturii europene.
Politicile viitoare ale UE trebuie să încurajeze conducerea globală a industriei în materie de producție și inovare, în loc să o obstrucționeze cu o suprareglare necorespunzătoare, contrind la dezvoltare prin creșterea finanțării de cercetare, pentru a deschide calea pentru o succesiune rapidă și a tehnologiei digitale în agricultură. Urgent, trebuie îmbunătățite competențele digitale ale fermierilor actuali și viitori și pentru consilierii acestora, consolidarea investițiilor în bandă largă rurală în întreaga UE, pentru a stabili o infrastructură digitală robustă pentru această revoluție agricolă, şi oferirea prin PAC 2021-2027 a unor măsuri de sprijin direct, pentru investițiile în tehnologii ecologice, digitale și de precizie, precum și pentru schimbul de cunoștințe.
Politici orientate spre viitor
Politicile viitoare ale UE trebuie să încurajeze asigurarea finanțării cercetării UE în cele mai promițătoare domenii tehnologice, în special automatizarea, robotizarea, conectivitatea digitală și inteligența artificială. Pentru a asigura coerenţă, trebuie avute în vedere şi următoarele acţiuni:
-Susținerea dezvoltării mașinilor care promovează eficiența proceselor și reducerea CO2 în producția agricolă.
-Asigurarea unor standarde ridicate de siguranță, contribuind prin inovație și reînnoirea flotei pentru a atinge angajamentul industriei de a reduce cu 50% fatalitățile rutiere cu mașinile agricole din Europa, până în 2035.
-Creșterea atractivității sectoarelor agricole și industriale, inclusiv printr-o mai bună conștientizare a cetățenilor UE.
-Promovarea exportului de vehicule agricole europene de înaltă calitate, de înaltă tehnologie, conforme cu normele de mediu, pentru a crește ponderea piețelor terțe cu potențial ridicat de creștere.
-Accelerarea mecanizării agriculturii în întreaga lume, prin stimulente durabile și consolidarea capacității, cu un accent special pe țările în curs de dezvoltare.