Potrivit Euractiv, în România, utilizarea continuă a pesticidelor neonicotinoide în agricultură reprezintă o amenințare semnificativă pentru populațiile de albine și, implicit, pentru biodiversitate și securitatea alimentară.

Deși Uniunea Europeană a interzis aceste substanțe din cauza efectelor lor nocive asupra polenizatorilor, autoritățile române au acordat în mod repetat derogări pentru folosirea lor.

Neonicotinoidele afectează sistemul nervos al albinelor, provocând dezorientare și incapacitatea de a se întoarce la stup, ceea ce duce la mortalitate crescută în rândul acestor insecte esențiale pentru polenizare.

Apicultorii români au raportat pierderi semnificative; de exemplu, în 2024, producția de miere a scăzut cu 45%, iar mortalitatea în rândul albinelor a atins cote alarmante.

Ministerul Agriculturii a continuat să aprobe utilizarea neonicotinoidelor, în ciuda interdicțiilor impuse de legislația UE. Această practică a atras critici din partea organizațiilor de mediu și a apicultorilor, care subliniază pericolul pentru ecosistem și pentru sănătatea publică.

Ramona Duminicioiu, președinta Eco Ruralis, a declarat că majoritatea fermierilor mici nu solicită aceste derogări și că deciziile ministerului nu reflectă interesele lor.

Impactul negativ al pesticidelor asupra albinelor nu se limitează doar la mortalitatea directă. Aceste substanțe pot contamina polenul și nectarul, afectând sănătatea întregului stup și reducând capacitatea de polenizare a culturilor. În plus, utilizarea neonicotinoidelor poate avea efecte adverse asupra altor specii de polenizatori și asupra mediului înconjurător.

Pentru a proteja albinele și a asigura sustenabilitatea agriculturii, este esențial ca autoritățile române să respecte legislația europeană și să promoveze alternative ecologice la pesticidele dăunătoare.

De asemenea, este important ca fermierii să fie informați și sprijiniți în adoptarea practicilor agricole prietenoase cu mediul, care să nu pună în pericol polenizatorii și, implicit, producția agricolă pe termen lung.

Consecințe

Dacă România va continua să utilizeze pesticide neonicotinoide în agricultură, contrar reglementărilor Uniunii Europene, consecințele ar putea fi multiple și grave:

1. Sancțiuni din partea Uniunii Europene

• Proceduri de infringement: UE ar putea iniția proceduri împotriva României pentru nerespectarea legislației europene. Acest lucru poate duce la sancțiuni financiare semnificative și pierderea fondurilor alocate pentru agricultură și dezvoltare rurală.
• Suspendarea derogărilor: Comisia Europeană ar putea restricționa capacitatea României de a obține alte derogări în viitor, afectând flexibilitatea țării în gestionarea agriculturii.

2. Distrugerea ecosistemelor și a biodiversității

• Declinul polenizatorilor: Utilizarea continuă a neonicotinoidelor va agrava declinul populațiilor de albine și alte specii de polenizatori, ceea ce va avea un impact negativ asupra biodiversității.
• Dezechilibre ecologice: Moartea polenizatorilor poate afecta alte specii care depind de ele pentru hrană sau pentru polenizare, creând un lanț de efecte negative în ecosistem.

3. Impact economic negativ

• Scăderea producției agricole: Fără polenizatori, multe culturi vor avea randamente mai mici, ceea ce va afecta fermierii și economia agricolă.
• Pierderea piețelor de export: Produsele agricole contaminate cu pesticide interzise ar putea fi respinse de piețele europene, reducând competitivitatea României pe piața internațională.
• Afectarea apiculturii: Industria apicolă, care are o contribuție semnificativă la economia rurală, va suferi pierderi și mai mari, punând în pericol locurile de muncă și veniturile apicultorilor.

4. Risc pentru sănătatea publică

• Contaminarea alimentelor: Pesticidele pot intra în lanțul alimentar, afectând sănătatea consumatorilor prin acumularea de reziduuri chimice dăunătoare.
• Probleme de mediu: Poluarea solului și a apei cu substanțe toxice poate avea efecte pe termen lung asupra sănătății populației.

5. Imaginea internațională deteriorată

• Continuarea acestei practici subminează credibilitatea României ca stat membru al UE care respectă normele și reglementările europene. Aceasta poate afecta și relațiile diplomatice și economice ale țării.

Soluții posibile

Pentru a evita aceste riscuri, România trebuie:

• Să respecte legislația europeană și să renunțe la derogările pentru neonicotinoide.
• Să investească în cercetare și dezvoltarea unor metode alternative de protecție a plantelor, prietenoase cu mediul.
• Să sprijine fermierii și apicultorii prin politici și programe de educare și finanțare a practicilor sustenabile.

Prin adoptarea unor măsuri proactive, România poate proteja mediul, economia agricolă și sănătatea publică, evitând consecințele negative ale utilizării acestor substanțe. (Foto: Freepik)