Repere

184

Cooperativele agricole și-au dublat cota de piață în numai doi ani

autor

infoFERMA.ro

distribuie

În ultimii patru ani, cooperativele agricole și-au dublat cota de piață (în funcție de cifra de afaceri) în ansamblul agriculturii din România, arată o amplă cercetare derulată în cadrul proiectului „CoopNet 3.0 – Creștem capacitatea cooperativelor micilor fermieri”, o inițiativă a unui consorțiu de organizații neguvernamentale din țara noastră.

De asemenea, între 2017 și 2023 numărul membrilor asociați în cooperative agricole a crescut cu 263%, de la puțin peste 8.700 la aproape 23.000, chiar și în condițiile în care peste jumătate din cooperativele nou-înființate au afirmat că se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește accesul la finanțare, potrivit unui sondaj realizat în rândul acestora.

Cercetarea, realizată în cadrul CoopNet 3.0, proiect derulat de un consorțiu de ONG-uri format din Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj (Civitas) și Centrul Comunitar de Mediere și Siguranță (CMSC), cu sprijinul financiar al Romanian-American Foundation, a constat în două componente: un sondaj realizat pe un eșantion de 153 de cooperative tinere (înființate între 2020 și 2023), respectiv un studiu de tip „desk research” ce a folosit informații furnizate de către Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), date valabile la finalul anului 2022. Cele două studii au fost realizate de către CRPE, pentru a permite comparații cu datele dintr-o cercetare anterioară pe aceeași temă, realizată de aceeași organizație în anul 2020.

Finanțarea, problema cea mai mare, dar și principalul obiectiv al cooperativelor

Una dintre principalele concluzii ale cercetării privind situația din 2023 a fost nevoia acută de finanțare de care suferă în mod special micii fermieri, inclusiv cei asociați în cooperative. Astfel, principalele motivații invocate pentru înființarea cooperativelor agricole sunt posibilitatea de a accesa fonduri europene (85% dintre respondenți), respectiv comercializarea produselor (84%).

Potrivit rezultatelor sondajului, reprezentanții a aproximativ jumătate dintre cooperative au afirmat că acestea au fost înființate pentru a beneficia de scutirile fiscale acordate cooperativelor agricole și pentru a-și eficientiza activitatea.

Foarte puține cooperative agricole beneficiază de acces la finanțare din surse externe. Doar 15% dintre tinerele cooperativele care au răspuns la sondaj au declarat că au accesat fonduri publice (prin PNDR 2014-2020) și doar 6% au obținut fonduri de la bănci sau instituții financiare nebancare (IFN-uri).

Accesul dificil la finanțare, menționat de 54% din respondenți, nu este singura problemă cu care se confruntă cooperativele agricole aflate la început. 43% dintre acestea întâmpină greutăți în a intra pe piața de desfacere, iar 22% au probleme în a găsi personal calificat și/sau pregătit pentru roluri de suport (manager, jurist, agent de vânzări). Alte provocări sunt reprezentate de lipsa de viziune pentru dezvoltare (13%) și accesul dificil la tehnologii moderne (12%).

În doar trei ani, cooperativele și-au dublat ponderea în agricultura din România

Și totuși, chiar și în aceste condiții agricultura cooperatistă crește puternic, potrivit datelor centralizate de CRPE. Astfel, în anul 2023 în România existau 2.620 cooperative agricole, în creștere cu 70% față de 2020, din care 2.526 erau în funcțiune. Recordul absolut în ceea ce privește numărul de noi cooperative înființate a fost înregistrat în anul 2021 – 778.

Din 2020, cooperativele au continuat să își majoreze în fiecare an ponderea în ansamblul sectorului agriculturii din România. În 2022, cifra cumulată de afaceri a celor 1.235 de cooperative care au depus bilanțul financiar a fost de aproximativ 4,26 mld. de lei, aproape de trei ori mai mare comparativ cu nivelul de 1,6 mld. de lei, înregistrat în 2020.

Astfel, raportat la dimensiunea întregului sector al agriculturii din România cooperativele au ajuns să reprezinte în 2022 aproximativ 4%, față de 2% în 2020, dublându-și deci cota de piață în numai trei ani.

Aceste evoluții pozitive – au crescut cifrele de afaceri, numărul de cooperative, cel al membrilor înscriși etc. – se suprapun însă peste un fundal marcat de dificultatea de a dezvolta aceste afaceri. „Indiferent de numărul de cooperative înființate anual, proporția celor care depun bilanțul financiar la sfârșitul anului fiscal rămâne constantă – puțin peste jumătate din cooperativele aflate în funcțiune demonstrează că sunt active, depunând situațiile financiare”, arată Oana Ganea, manager de proiect CRPE.„La finalul anului 2022, în România mai puțin de 1.300 de cooperative depuseseră bilanțul, deci erau propriu-zis active economic.”

Cooperativele consolidează agricultura „de mijloc”

Dincolo de aceste evoluții, o altă tendință ce iese în evidență este inversarea raportului dintre cooperativele de grad 1 (doar cu membri persoane fizice) și cele de grad 2 (care au și membri persoane juridice). Astfel, dacă în 2017 peste trei cooperative din patru erau de grad 1, în 2020 ponderea acestora scăzuse la 63%, pentru ca în 2023 raportul să se inverseze – doar 33% cooperative de grad 1, față de 67% de grad 2.

„Creșterea numărului de cooperative agricole de grad 2 indică o aderență mai mare a celor care fac agricultură pentru piață (în mare parte organizați în entități cu personalitate juridică) la forma de organizare cooperatistă”, explică Alexandra Popa, Director Executiv CRPE. „Această evoluție poate fi explicată printr-un cumul de factori, precum schimbările legislative și facilitățile fiscale acordate cooperativelor după 2018, alocările din fonduri europene pentru înființarea acestora, prioritizarea formelor asociative în accesarea finanțărilor din PNDR 2014-2020 și PNS 2023-2027, dar și pandemia și evoluțiile geopolitice din ultimii ani (cum ar fi războiul din Ucraina)”

Iar această tendință, de „profesionalizare” prin asocierea firmelor în cooperative, pare să accelereze. Din cele 778 de cooperative înființate în anul 2021, număr care am amintit deja că a reprezentat un record absolut, în prezent funcționează 772, dintre care 686, aproape 89% din total, sunt de grad 2.

Datele Recensământului General Agricol din 2020 confirmă, de asemenea, tendința de consolidare a exploatațiilor agricole și, astfel, declinul lent al agriculturii de subzistență. În 2020 existau 2,88 milioane de exploatații agricole înregistrate, cu aproape un milion mai puține decât la recensământul din 2010, numărul de exploatații fără personalitate juridică scăzând astfel în cursul unui singur deceniu cu mai mult de 25%.

Tot în perioada 2020 – 2022 a crescut și ponderea numerică a cooperativelor mari, cu cifre de afaceri de peste 500.000 de lei pe an, în paralel cu scăderea ponderii micilor cooperative, ale căror cifre anuale de afaceri nu depășesc 50.000 de lei.

Dacă în 2020 cooperativele mari reprezentau 39% din numărul total de cooperative, în 2022 acestea au ajuns să reprezinte, pentru prima oară, mai mult de jumătate (53%). În oglindă, ponderea micilor cooperative a scăzut rapid, de la 36% în 2020 la 23% în 2022, în timp ce cooperativele medii (cu cifre de afaceri între 50.000 și 500.000 de lei) se mențin, ca pondere, între 20% și 25%.

„Considerăm astfel că sunt necesare politici publice care să stimuleze în continuare înființarea de noi cooperative agricole și care să vizeze explicit consolidarea celor existente, din mai multe perspective”, explică Alexandra Popa.

„Din punct de vedere financiar, aceste structuri au nevoie de sprijin pentru îmbunătățirea sustenabilității, a capitalizării, pentru gestionarea riscurilor și investiții colective. Din punct de vedere operațional, este nevoie de măsuri de sprijin pentru ca aceste cooperative să se poată extinde pe orizontală (creșterea numărului de membri/membri asociați), precum și pentru îmbunătățirea capacității lor de a deservi comunitățile rurale (de exemplu prin dezvoltarea de food hub-uri și alte forme de lanțuri scurte de desfacere a producției).

Sistemul trebuie integrat pe verticală, prin înființarea altor cooperative de grad 3 (asocieri de cooperative). În fine, trebuie avute în vedere diversificarea funcțiilor cooperativelor și dezvoltarea capacității lor de a profesionaliza fermierii din România prin servicii de extensie, consultanță agricolă, facilitarea accesului la cunoaștere și inovare.” 

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2