După cum se arată într-un comunicat transmis redacției infoFERMA Magazin, Consorțiul „Creștem prin educație agricolă”, format din patruimportante organizații neguvernamentaledin România, cere includerea în viitoarele programe finanțate din fonduri europene (Planul Național Strategic pentru Politica Agricolă Comună (PNS), Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Programul Operațional Educație și Ocupare)a unor măsuri urgente de care învățământul profesional și tehnic (ÎPT) agricol în România are nevoie nu doar pentru a supraviețui, ciși pentru a se dezvolta și a deveni mai atractiv pentru absolvenții de gimnaziu.

Liceele agricole din România necesită intervenții imediate pe cinci paliere, a căror finanțare ar trebui cuprinsă în aceste programe:

1.            INVESTIȚII ȘI FUNCȚIONARE: alocări financiare pentru infrastructura educațională și fermele didactice, atât din mediul rural, cât și din cel urban.

2.            PRACTICĂ: alocări financiareaferente stagiilor de practică; stimulente pentru agenții economici (deduceri fiscale/subvenții) și pentru cadrele didactice implicate în organizare; dezvoltarea de ghiduri, curriculum și manuale de practică și vizite de studiu; sprijinirea formării profesionale a personalului didactic.

3.            CURRICULUM ȘI MATERIALE EDUCAȚIONALE: parteneriate cu instituții de prestigiu din învățământul agricol din UE sau cu companii pentru realizarea de manuale/materiale educaționale cu accent pe prioritățile Politicii Agricole Comune și ale Agriculturii 4.0; sprijinirea formării personalului didactic în domenii noi din agricultură, precum agricultura bio, noi tehnologii, schimbări climatice, protecția mediului etc.;

4.            EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ ȘI VIZITE DE STUDIU: alocări financiareaferente unor programe de acest fel pentru elevi și profesori; acoperirea cheltuielilor aferente vizitelor de studiu la ferme;

5.            PROMOVARE: campanii locale de promovare a ofertei educaționale a liceelor agricole (acordarea de burse speciale pentru diferite categorii de elevi, organizarea de tabere/școli de vară pe teme agricole, acoperirea cheltuielilor de deplasare la școlile generale din regiune și realizarea de filme de promovare); sprijinirea liceelor pentru a-și configura programe de formare în agricultură pentru adulți.

„Prin actualul program de finanțare din fonduri europeneam avut destinată, în cadrul unei submăsuri, finanțare pentru liceele agricole. În cadrul acestei submăsuri avem 22 de contracte încheiate. Trei dintre ele și-au finalizat lucrările, au putut beneficia de fonduri de 500.000 de euro, 100% finanțați de la noi, pentru modernizarea unității de învățământ. Ne gândim și în viitor cum putem să finanțăm liceele agricole. În momentul de față nu avem o reformă încheiată. Neavând o reformă încheiată, nu putem să spunem că în exercițiul financiar care trebuia să înceapă o să aplicăm PNS. Referitor la finanțarea liceelor agricole din FEADR, ne gândim să activăm această intervenție din 2023 încolo. Până atunci este nevoie ca proiectele care sunt contractate să fie finalizate, apoi vom vedea care este necesarul financiar și să stabilim o alocare suficientă pentru finanțarea acestor unități de învățământ”, a declarat Daniela Rebega, director în cadrul Direcției Generale pentru Dezvoltare Rurală - AM PNDR, în cadrul dezbaterii „Creștem prin educație agricolă - propuneri pentru revitalizarea învățământului profesional și tehnic agricol în România", organizată de consorțiu.

ÎPT agricol – 10 ani de declin

ÎPT agricol se află în declin de mai mult de 10 ani. Conform datelor Centrului Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT) prelucrate de Centrul Român de Politici Europene (CRPE), în 2020 doar 4% dintre elevii din învățământul profesional și tehnic erau înscriși la o specializare agricolă, numărul acestora fiind în scădere în ultimii ani.

Anul trecut, un număr de 57 de licee tehnologice din România puteau fi calificate ca fiind preponderent agricole, în restul învățământului profesional și tehnic ponderea specializărilor agricole fiind nesemnificativă. În urmă cu 20 de ani existau peste 120 de unități școlare cu profil agricol în România.

Cauzele, așa cum arată ele în sondajul CRPErealizat în rândul a 49 de liceeagricole din România la finalul anului trecut (https://www.crpe.ro/cum-revitalizam-invatamantul-profesional-si-tehnic-agricol-din-romania/), sunt mai întâi practica de specialitate, care este insuficientă, cu un număr de parteneriate ce acoperă cel mult jumătate din necesarul de practică de la toate calificările.

De asemenea, învățământul dual s-a dovedit mai dificil de aplicat în agricultură decât în specializările tehnice, industriale. În anul școlar 2018-2019, dintr-un total de 5.603 elevi care au intrat în programe de pregătire în sistem dual, doar 113 elevi din șase licee agricole au urmat această formă de învățământ.

„Învățământul superior agricol nu pregătește suficienți tineri pentru agricultură, avem nevoie și de specialiști de nivel mediu. Situația materială a populației în mediul rural face ca mulți tineri de 18 ani, la terminarea școlii, să trebuiască să-și ia viața în mâini și să lucreze. Lor li se adresează învățământul profesional și tehnic (ÎPT) agricol, care ar trebui să îi formeze suficient de bine pentru piața muncii și mai ales pentru antreprenoriat, oferindu-le posibilitatea apoi celor care au resurse de a urma o facultate în domeniu”, a declarat Alexandra Toderiță, director executiv CRPE.

Fermieri bătrâni și fără educație agricolă

România se află în topul țărilor europene din punct de vedere al îmbătrânirii și lipsei de educație agricolă formală în rândul fermierilor, fenomen ce contribuie decisiv la ecartul major de productivitate a muncii în agricultură față de media Uniunii Europene. Chiar și în rândul tinerilor manageri de exploatații agricole (cu vârste sub 35 de ani), o proporție covârșitoare de 89,6% dintre aceștia au urmat doar „școala vieții” în agricultură.

Începând cu anul 2015, consorțiul a demarat un program amplu de sprijin pentru liceele agricole din România.

„Până în2020,11 licee au beneficiat de sprijin financiar și tehnic pentru pilotarea unor programe de practică, vizite de studiu, educație antreprenorială și promovare în rândul elevilor din învățământul primar și gimnazial. Experiența pilot a acestor licee ne-a demonstrat faptul că aceste intervenții se dovedesc a fi eficiente, cu potențial scalabil la nivelul țării, cu efecte durabile și capabile să transforme liceele agricole în centre esențiale ale ecosistemului de educație pentru agricultură. Învățământul liceal agricol este esențial în formarea de noi specialiști în domeniu.

Nu trebuie să cădem în iluzia că școlile profesionale și învățământul dual rezolvă problema forței de muncă. Vorbim de un nivel de educație agricolă pe care îl pot oferi doar liceele, iar noi asta ne-am propus: să creștem educația agricolă, nu să o reducem. Vrem manageri în agricultură cu liceu de specialitate, cu studii superioare în domeniul agricol, nu doar executanți”, a declarat Crenguța Bărbosu, Senior Program Manager World Vision România.

Despre Programul „Creștem prin Educație Agricolă” (CEA)

„Creștem prin Educație Agricolă” (CEA) este un program finanțat de Romanian-American Foundation (RAF) și derulat de un consorțiu de organizații din care fac parte Fundația World Vision România, Junior Achievement România, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene. În ultimii 6 ani, eforturile CEA s-au concentrat pe susținerea importanței învățământului tehnic din domeniul agriculturii în pregătirea specialiștilor.

Campaniile CEA își propun să îmbunătățească performanța (metodele de predare, conectarea cu mediul de business, activitățile extrașcolare, soluțiile de e-learning), dar și promovarea liceelor agricole înscrise în program. Peste 50 de licee tehnologice cu profil agricol din întreaga țară beneficiază azi de suportul și know-how-ul consorțiului.