Referitor la articolul apărut în data de 11 iulie 2021, în publicația online Agrointeligența (agrointel.ro), intitulat „Incendiu într-un lan de grâu din Timiș!

Fermierii au găsit pe câmp o rachetă antigrindină!” și preluat de alte organe de presă, centrale și locale, Ministerul Agriculturii și dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, face următoarele precizări:

Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor nu a înregistrat nicio plângere de la persoanele păgubite în urma incendiului din Topolovățu Mare.

În urma informațiilor preluate de pe rețelele de socializare și diseminate de mass-media în spațiul public, referitoare la incendierea unui lan de grâu din zona Topolovățu Mare, jud. Timiș, ca urmare a lansării unei rachete antigrindină, AASNACP a efectuat o serie de verificări și investigaţii.

Din monitorizarea activității Unității de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Timiș reiese că, în acest sezon, respectiv din 15 aprilie până în prezent, din cele 4 puncte de lansare, aflate pe raza localităților Recaș, Topolovățu Mare, Belinț și Buziaș, au fost lansate un număr de 203 rachete antigrindină pentru combaterea celulelor convective cu grindină de mari dimensiuni în curs de formare.

Din verificările preliminare ale operatorului licențiat pentru exploatarea operațională a UCCG Timiș, reiese că, în data de 10.07.2021 au fost lansate un număr de 42 de rachete antigrindină. Conform documentelor operaționale, Centralizatorului de activități și hărților de traiectorie, niciuna din aceste rachete nu a fost lansată în direcția localității Topolovățu Mare.

Mai mult, fragmentul de vector antigrindină ce a făcut obiectul articolelor apărute în presă, în mass media și pe rețelele de socializare și care a fost prezentat drept factor declanșator al incendiului, provine din racheta cu seria 101 din lot 01/2020, care a fost lansată în data de 31.05.2021 și cu siguranță nu putea fi cauza producerii incendiului din data de 10.07.2021.

Facem precizarea că prevederile Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive, reglementează explicit faptul că persoanele fizice nu au dreptul să deţină, să utilizeze, să transporte, să depoziteze, ori să mânuiască explozivi de uz civil sau articole pirotehnice dacă nu fac dovada calităţii de artificier sau de pirotehnician autorizat şi nu reprezintă o persoană juridică autorizată şi înregistrată conform prevederilor legale.

Orice operaţiune cu articole pirotehnice efectuate fără drept, constituie infracțiune și se pedepsește conform legii. Și pe această cale, atragem atenția fermierilor să nu își însușească orice fragment susceptibil de a proveni de la vreo rachetă antigrindină și să anunțe autoritățile responsabile sau poliția de pe raza localității.

În ceea ce privește titlul materialului de presă ”Cultura de grâu distrusa de o rachetă antigrindină. Imaginile DEZASTRULUI”, promovat în mediul online și TV de Trustul Realitatea, considerăm că acesta este FALS și induce în eroare publicul de bună credință.

Dreptul la opinie și la libera exprimare este garantat prin lege tuturor cetățenilor țării, după cum rolul mass-media este să-și informeze publicul cât mai corect, obiectiv și profesionist.

Ca orice domeniu relativ nou, aflat oarecum la frontiera cunoașterii, înțelegem pe deplin nevoia publică de a avea acces la informațiile privind intervențiile active în atmosferă.

Ne exprimăm speranța ca, pe viitor, atât mass-media cât și beneficiarii Sistemului antigrindină și de creștere a precipitațiilor vor avea atât deschiderea de a înțelege tot contextul, înainte de a discredita acțiunile realizate în interes public, cât și discernământul de a asculta opiniile specialiștilor și nu zvonurile și părerile nefondate.

 INFORMAȚII SUPLIMENTARE privind rolul Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor

Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează ca instituție publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea MADR, cu scopul de a contribui la combaterea fenomenelor meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

AASNACP administrează, dezvoltă şi se asigură de buna funcționare a Sistemului naţional antigrindină şi de creștere a precipitațiilor (SNACP), controlează funcționarea unităţilor din cadrul acestuia şi organizează colaborarea inter-instituțională în domeniul intervenţiilor active în atmosferă.

Pentru a diminua vulnerabilitățile economiei agricole și ale comunităților rurale faţă de fenomenele meteorologice periculoase, începând cu anul 2005, a devenit funcțională prima Unitate Pilot de combatere a căderilor de grindină prin intervenții active în atmosferă.

După cercetări, experimente locale și studii de fezabilitate relevante, Unitățile de Combatere a Căderilor de Grindină din cadrul Sistemului au protejat anual viile, livezile, culturile agricole și comunitățile de pe raza localităților în care erau amplasate punctele de lansare a rachetelor antigrindină.

Eficiența acestei tehnologii a fost dovedită în timp, nu doar prin toate documentele și rapoartele de monitorizare, studiile de fezabilitate sau aprecierile primite de la beneficiari, ci și prin rezultatele înregistrate de alte state cu parametrii climatici similari și care au adoptat această metodă de protecție a culturilor agricole valoroase pe care o folosesc cu succes, de câteva decenii.

Extinderea sistemului s-a făcut în concordanță cu prevederile legale în vigoare, respectiv Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și cu prevederile Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pentru perioada 2010-2024, aprobat prin HG nr.256/2010. 

Existența unui cadru legal clar și stabil, cu o proiecție de dezvoltare a sistemului pentru 15 ani, creează obligații instituționale și responsabilități ce nu pot fi ignorate sau apreciate fără temei științific și legal.

Activitatea de combatere a căderilor de grindină se desfășoară cu asistența tehnică a Proiectantului General al Sistemului, în baza Programelor de Omologare pentru fiecare Unitate, avizate de:

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Interne.

Menționăm că, din componența Proiectantului General fac parte: Administrația Naționala de Meteorologie (ANM), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru pedologie, agrochimie și protecția mediuluI (ICPA) București, Universitatea din Craiova, CN ROMARM, operatorii licențiați ai unităților din cadrul Sistemului și alți agenți economici relevanți pentru domeniul de activitate.

În prezent, în România este utilizată metoda de însămânțare a norilor folosind rachetele antigrindină și lansatoarele de la sol amplasate în Punctele de Lansare din structura Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor.

Sezonul de combatere a căderilor de grindină se desfășoară, de regulă, în intervalul aprilie-octombrie, și se derulează pe baza informațiilor meteorologice furnizate de Administrația Națională de Meteorologie conform protocoalelor de colaborare încheiate anual cu AASNACP și cu un control foarte strict al vectorilor purtători de substanță activă.

Activitățile de combatere a grindinei generează modificări ale condițiilor meteo-climatice la nivel local, cu rază limitată de acțiune, în spațiu și timp. Un punct de lansare (PL) protejează față de căderile de grindină comunitățile și culturile agricole aflate la o distanță de cca.

10 km în jur și devine operațional doar ca urmare a informărilor de nowcasting transmise de ANM prin rețeaua SIMIN (de radare meteorologice) și cu acordul autorităților responsabile pentru siguranța spațiului aerian.

Prin intervenții active în atmosferă, în norii cu risc major de grindină se trimit vectori purtători de iodură de argint care, prin reacție, produc nuclee de condensare artificială. Această modificare determină un proces de precipitare rapidă a vaporilor de apă din nor și scade astfel semnificativ posibilitatea producerii greloanelor de grindină.

Totodată, masa de apă din nor se uniformizează și cade, sub formă de ploaie, pe o suprafață mai mare. În situația în care nu se află în zonele de intervenție ale infrastructurii din cadrul sistemului antigrindină, fermierii interesați de protecția culturilor pot achiziționa generatoare anti-grindină din fonduri proprii sau fonduri europene, cu principii de funcționare și efecte similiare.

Conform studiilor de fezabilitate care stau la baza dezvoltării Sistemului, rentabilitatea investiției în servicii de protecție antigrindină prin tehnologia rachetelor antigrindină variază între 1:7 și 1:14 (pentru un leu investit, se salvează alți 7 lei, respectiv 14 lei), în funcție de tipul și suprafața culturii.

În general, eficiența economică a infrastructurii antigrindină variază în funcție de costurile de înființare/operare/exploatare și întreținere, de condițiile meteo-climatice din sezonul de combatere a căderilor de grindină, precum și de numărul și calitatea intervențiilor active în atmosferă din sezon.

Astfel, costul serviciilor de intervenție activă în atmosferă, pentru fiecare sezon de combatere a căderilor de grindină, a variat între 9-19 eur/ha, funcție de factorii amintiți. Pentru anul 2020, costul total al serviciilor de combatere a căderilor de antigrindină pentru culturile din zona protejată, a fost de 71 lei/ha, echivalentul a cca 14 eur/ha.

Ca urmare a măsurilor de investiții în instrumente de management al riscurilor climatice, în special extinderea Sistemului și dezvoltarea tehnologică a activităților de intervenții active în atmosferă, suprafețele afectate de căderile de grindină au fost diminuate semnificativ de-a lungul timpului.

Prin investițiile realizate în domeniul intervențiilor active în atmosferă, România face eforturi pentru a deveni o țară cu economie rurală rezilientă, care să combată cu succes efectele schimbărilor climatice.

Toate acestea necesită acțiuni strategice și coordonate la nivel național și regional, prin care zonele de interes și cu risc climatic ridicat pot fi protejate față de hazarduri meteorologice. Dezvoltarea SNACP contribuie la creșterea accesului fermierilor la informații relevante pentru modificarea locală a vremii, la noi tehnologii și servicii de management al riscurilor climatice prin intervenții active în atmosferă.