Entuziasmată de producțiile agricole foarte bune, de anul trecut, toată lumea spera ca și acest an să continue șirul mai mult decât favorabil de până acum. Socotelile oamenilor nu au fost în concordanță cu vrerea Domnului, fapt pentru care, din punct de vedere agricol, vom avea un an 2020 dezastruos. Pe de o parte, a fost Covid-19, deși, efectele acestei maladii s-au resimit mai puțin, asupra activității agricole. Însă, seceta prelungită și ploile devastatoare din iunie, au adus această ramură esențială a economiei naționale în pragul colapsului pe care îl dorim de moment. Asta, după cum vom vedea mai jos, într-un peisaj internațional total diferit, față de cel de la noi.

Prognoze cu minus

Potrivit unui raport emis de USDA, spre finalul lunii mai a acestui an, din cauza secetei, producţia de cereale a României era preconizată să scadă cu 2,6% în sezonul 2020-2021, în pofida unei creşteri cu 2,2% a suprafeţelor însămânţate. Însă, pe plan intern, scăderea era evaluată la mult mai mult, mai ales că, după o perioadă de secetă cruntă, a urmat una de ploi devastatoare.

În consecinţă, exporturile totale de cereale în următorul an agricol ar urma să scadă cu 5,5%, după o creştere cu 9,5%, în anul 2019-20. Conform celor mai recente estimări ale Departamentului american al Agriculturii (USDA), producţia de grâu a României în 2020-2021 va scădea până la 5,3 milioane de tone, de la 8,6 milioane de tone, în pofida unei creşteri cu 5,2% a suprafeţelor însămânţate.

La porumb, USDA susţine că suprafaţa însămânţată în România a rămas stabilă, la 2,65 milioane de hectare, dar, cu toate acestea, producţia va scădea la 12 milioane de tone în anul agricol care va începe la 1 iulie 2020. De asemenea, producţia de orz a României ar urma să scadă cu 3% până la 1,55 milioane de tone în anul 2020-2021, susţine USDA. Orzul este în primul rând o cultură destinată exportului fermierilor români, însă ”ar urma să scadă, din cauza recoltei mai mici, 85% din exporturile de orz ale României mergând spre pieţele terțe”, susţine USDA.

Realist vorbind, va fi și mai rău!

Luând în calcul ultimele evoluții climatice, specialiștii de la Reuters prognozează producții mai apropiate de cele ale MADR. Astfel, fermierii şi traderii se aşteaptă ca în acest an România să recolteze o cantitate de grâu cuprinsă între 5 şi 5,7 milioane de tone, după ce anul trecut a înregistrat o recoltă record de aproape 10 milioane de tone de pe o suprafaţă de 2,1 milioane de hectare.

Referindu-se concret la producția din 2020, Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, declara la începutul verii, pentru pestul DiGi 24, că ”din primele evaluări, există aproape un milion de hectare de culturi afectate de secetă în România, iar unii fermieri se gândesc să reînsămânţeze pentru a-şi diminua pierderile. Din păcate, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost însămânţate în toamnă cu grâu, secară, cereale şi rapiţă, până acum, din datele parţiale pe care le avem, se pare că aproape un milion de hectare sunt afectate într-o anumită măsură, de peste 50% grad de afectare”.

”Estimările sunt destul de aproximative. Comparând suprafeţele care au fost însămânţate, şi aici ne referim la 2,9 milioane de hectare care au fost în toamnă însămânţate cu grâu, orz, orzoaică, secară, rapiţă, şi constatând că până acum, mai mult de o treime dintre ele au fost calamitate într-o proporţie mai mare de 50%,  putem să avem o apreciere a unei producţii maxime de 5 - 5,5 milioane de tone la grâu. În anii buni, în care a plouat, s-a obţinut o producţie de 7 chiar 9 milioane de tone de grâu”, a declarat Adrian Oros pentru sursa citată, însă evaluările au fost drastic corectate în scădere, după săptămânile extrem de ploioase din luna iunie.

Necesarul intern va fi acoperit

Opinân despre exportul de cereale, domnul Adrian Oros a declarat: ”Pe noi ne interesează ca necesarul intern să fie asigurat şi acest necesar intern pentru cereale este şi va fi asigurat, pentru că noi monitorizăm în permanenţă stocurile, atât de la rezerva de stat, dar şi de la marii fermieri şi de la traderi. Atunci când a fost nevoie, am suspendat aceste exporturi tocmai pentru a ne asigura că necesarul pentru consum intern este asigurat. Anul acesta vom veni cu o măsură în plus. O schemă de creditare şi garantare a sectorului de morărit şi panificaţie, prin care să îşi asigure necesarul de grâu şi cereale pe tot anul, ca să nu mai avem situaţii în care să luăm măsuri extreme, pentru a ne asigura că există suficientă rezervă”, a declarat Adrian Oros.

Referitor la efectele calamităților, oficialul MADR a subliniat că, în urma evaluărilor și centralizărilor, din ultimele date rezultă că au fost calamitate 1,3 milioane de hectare. Judeţele cele mai calamitate sunt Constanţa, cu 416.000 de hectare declarate, Tulcea cu 120.000 de hectare, Ialomiţa 120.000 de hectare, Brăila 97.000 de hectare, Buzău - 75.000 de hectare, Galaţi 61.000 de hectare.

Concomitent, s-a început acțiunea de repornire a staţiilor sub presiune, în judeţul Călăraşi putând fi irigate 75.000 de hectare, iar în judeţul Tulcea încă 45.000 de hectare, la cererea fermierilor. Dar, pe ansamblu, producția agricolă din 2020 va fi dezastruoasă.

Producția animalieră a suferit și ea

Conform ultimului raport tematic emis de INS, greutatea animalelor destinate sacrificării pentru consum a crescut în anul 2019 faţă de anul 2018 la păsari şi la ovine şi caprine, în schimb a scăzut la porcine şi la bovine. Producţia de lână a crescut în anul 2019 faţă de anul 2018, iar producţiile de lapte şi de ouă au scăzut.

În anul 2019 comparativ cu anul 2018 s-au constatat următoarele:

-Greutatea animalelor şi păsărilor destinate sacrificării pentru consum a crescut cu 7,8% la ovine şi caprine şi cu 7,5% la păsări şi a scăzut cu 7,5% la porcine şi cu 4,8% la bovine;

-Producţia totală de lapte a fost cu 1,3% mai mică;

-Producţia de lână a crescut cu 1,6%;

-Producţia de ouă a scăzut cu 2,7%.

În anul 2019 comparativ cu anul 2018, în structura producţiei de carne s-au înregistrat creşteri ale ponderii producţiei de carne de pasăre (+3,0 puncte procentuale) şi carne de ovine şi caprine (+0,6 pp) şi scăderi ale ponderii producţiei de carne de porcine (-2,9 pp) şi carne de bovine (-0,7 pp).

Producţia de lapte de vacă (inclusiv pentru consumul viţeilor) în anul 2019 a fost de 39620 mii hectolitri, cu 855 mii hectolitri (-2,1%) sub nivelul anului precedent. S-au înregistrat creşteri în regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (+0,4%) şi scăderi în celelalte regiuni de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (-11,3%), Sud Muntenia (-5,7%), Sud-Est (-4,4%), Vest (-3,0%), Nord-Vest (-2,2%), Nord-Est (-1,0%) şi Centru (-0,8%).

Cât privește situația pentru prima treime a anului curent, după cum reiese din ultimul raport tematic întocmit de Institutul Național de Statistică, în luna aprilie 2020, faţă de luna martie 2020, numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au crescut la bovine şi la ovine şi caprine, iar la porcine şi păsări au scăzut. În comparaţie cu luna aprilie 2019, numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au crescut la păsări şi au scăzut la celelalte specii de animale.

Referitor la lapte, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna aprilie 2020, cantitatea colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 4.078 tone (-4,1%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut, în luna aprilie 2020, cu 3.612 tone (+47,8%), faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

Forță de muncă redusă

Pe plan global, situația este cu totul diferintă. Iată, așadar, care sunt previziunile Comisiei Europene pentru perioada imediat următoare, previziuni publicate în raportul ”Short-Term Outlook for EU Agricultural Markets in 2020”, întocmit de Comisia Europeană. Astel, disponibilitatea pe piața muncii în agricultură va rămâne o preocupare, la toate nivelurile de lanț de aprovizionare cu produse alimentare.

Motivele de sănătate și restricțiile privind libera circulație a persoanelor pot reduce temporar disponibilitatea lucrătorilor, de la ferme la transport, de la depozite și porturi la comerțul cu amănuntul, așa cum s-a întâmplat, deja. În plus față de creșterea costurilor de transport, acest lucru ar putea afecta mixul de produse, favorizând produsele cu mai puțin consum de forță de muncă. Munca transfrontalieră și sezonieră este crucială în sectoare precum fructele și legumele, iar deficiențele în sezonul viitoare de recoltare ar fi un factor negativ.

Lanțurile valorice alimentare includ totodată accesibilitatea inputurilor necesare pentru producerea alimentelor. Aceasta ar include semințe și îngrășăminte, produse de protecție a plantelor, mașini și utilaje (inclusiv piese de schimb), și aditivi pentru furaje, precum și produse veterinare pentru animale. Din păcate, UE nu este autosuficientă, în privința anumitor aporturi, cum ar fi îngrășăminte minerale, și importă produse din țări terțe ale Europei de Est (Belarus, Ucraina, Rusia) și Africa de Nord (Algeria, Maroc).

În ceea ce privește produsele fitosanitare și micronutrienții pentru furaje compuse, UE importă din țări terțe, în special China. Deși nu sunt disponibile date cantitative detaliate, nu au fost raportate probleme majore pe termen lung ale comerțului și problema accesibilității în întreaga UE. La rândul ei, cererea totală de furaje combinate crește în tendință, în special din perspectivele bune ale pieței de porci și păsări de curte. Pentru vacile lactate, sezonul de pășunare începe cu o situație generală bună de pășune, care ar putea reduce cererea de furaj combinat.

Un an peste medie

Dacă ne referim la situația internațională, să spunem că disponibilitatea globală a cerealelor este caracteristică anului curent de comercializare 2019/2020, în ciuda scăderii producției americane de porumb. Recolta de cereale a UE în 2019/2020 a atins 294 milioane t (+ 4,5% față de media pe 5 ani). Producția de grâu a ajuns la 131 milioane t, orz 55 milioane t și porumb 70 milioane t.

În urma proiecțiilor actuale, producția globală 2020/2021 ar putea atinge un nou apogeu. Se preconizează că, în principal, culturile de grâu și porumb vor atinge cote istorice. Condițiile de cultură din SUA sunt favorabile cu o umiditate bună a solului, combinate cu o revenire a suprafeței totale. Rusia și Ucraina se așteaptă la o producție crescută de grâu și, respectiv, porumb.

Recent, piața mondială a grâului a fost dinamică. Creșterea bruscă a cererii de grâu din țările importatoare și politicile de limitare a comerțului au ridicat prețurile mondiale, atingând nivelul anului trecut. Țările exportatoare de orez au implementat, de asemenea, restricții comerciale, de ex. Cambodgia și Vietnam.

Cu toate acestea, având în vedere ofertele ample la nivel mondial, prețurile sunt relativ stabile. Prețurile grâului au crescut, în timp ce prețurile porumbului sunt scăzute din cauza scăderii cererii și a producției de etanol în SUA.

În ceea ce privește exportul, grâul UE devine mai competitiv. Exporturile UE de grâu ar trebui să ajungă la 31,8 milioane t. Exporturile de orz cresc, de asemenea, la 10,8 milioane t, după un nivel minim de 3 ani. În ceea ce privește importul, se preconizează că importurile de porumb sunt de 19,4 milioane t (+ 34%, față de media pe 5 ani). Importurile de grâu dur ar trebui să atingă 2,1 milioane t. Întreruperile logistice au fost raportate în UE din cauza restricțiilor la frontiera Covid-19 și a disponibilității șoferilor de camioane, dar de atunci au evoluat pozitiv.

Un an istoric

În perioada 2019-2020, semănăturile de iarnă au scăzut în toată UE, în special la triticale (-8%) și grâu de iarnă (-3%). Orzul de iarnă și grâul dur sunt, în general, stabile, deși în media ultimilor 5 ani. Dezvoltarea plantelor de culturi de iarnă a fost întârziată de condițiile umede predominante în unele regiuni. Primele estimări pentru semănăturile de primăvară și vară sunt favorabile, în special pentru grâul de primăvară (+ 17% față de anul trecut), dar nu pentru unul dintre producătorii importanți din Europa, adică, România, care va cunoaște o scădere drastică. Nu se așteaptă probleme majore în ceea ce privește disponibilitatea inputurilor legate de criza Covid-19, deși ar putea apărea unele probleme locale pentru semințe sau piese de schimb pentru mașini. Produsele fertilizante pot scădea chiar și reflectând prețurile scăzute ale energiei.

Fără perturbări meteorologice majore de-a lungul sezonului, producția de cereale a UE ar trebui să ajungă la 287,8 milioane t, în 2020/2021. Va fi cu 2,2% mai mică decât anul trecut, dar cu 2,2% mai mare decât media pe ultimii 5 ani. Producția de grâu, atât iarna, cât și primăvara, este de așteptat să scadă ușor, până la 126,1 milioane t, din cauza ponderii mai mari a plantațiilor de grâu de primăvară.

Producția de orz și porumb ar trebui, de asemenea, să scadă ușor și să ajungă la 54,3 milioane t și respectiv 69,3 milioane t. Se estimează că alte producții de culturi vor crește, în special ovăz (+ 6%), secară (+ 5%) și grâu dur (+ 2%). Piața internă rămâne în tendință, precum și creșterea continuă a consumului de hrană și furaje.

Crește cererea de fructe

Și producția de fructe va avea o evoluție interesantă, iar, pentru a ilustra cât mai bine acest sector, vom lua ca exemplu producția de mere. Așadar, în timp ce producția estimată a UE de mere în anul de comercializare curent 2019/2020 este cu 10% sub media din ultimii 5 ani (10,8 milioane t), cererea UE pentru mere proaspete va fi peste medie (+ 9%), datorită vânzări cu amănuntul mai mari, determinate de un consum intern crescut.

Scăderea preconizată a importurilor de fructe tropicale perisabile, din cauza limitării transportului de mărfuri aeriene din criza Covid-19, ar putea determina cererea crescândă de fructe din UE, inclusiv mere. Ca urmare, se așteaptă ca consumul aparent al UE de produse procesate să scadă, în urma creșterii stocurilor și a cererii mai scăzute, din cauza măsurilor Covid-19, de exemplu, sucul de mere, acordat copiilor școlari și a cidrului servit în serviciul alimentar.

În primele 6 luni ale anului 2019/2020, exporturile UE de mere proaspete au fost cu 5%, peste aceeași perioadă din anul de recoltă record al anului precedent. Cu toate acestea, se preconizează că exporturile vor scădea până la sfârșitul anului de comercializare (-34% față de media din ultimii 5 ani), din cauza creșterii cererii UE, a producției mai scăzute și a dificultăților de a ajunge la unele piețe de export (de exemplu India), din cauza criza Covid-19. Se preconizează că exporturile UE de mere procesate vor crește comparativ cu media ultimilor 5 ani (+ 14%) determinate de stocurile mari