Romania se bucura, in momentul de fata, cu o foarte buna pozitie in clasamentul tarilor Uniunii Europene, din punct de vedere al productiei agricole. Per total, tara noastra a ocupat la finalul anului 2014 locul opt. Dar, la multe culturi, productiile realizate au clasat fermierii romani pe podium si chiar pe locul intai, asa cum s-a intamplat la rapita. Se putea mai mults Desigur. Rezultatele foarte bune au fost obtinute prin exploatarea extensiva, fiind mult ramasi in urma la capitolul randament si productivitate. Putem indrepta aceasta situatie. Da, cu investitii masive, sustinere din partea statului si, mai ales, prin comasarea terenurilor. Dar, sa vedem cum stam, potrivit datelor sitetizate la MADR, precum si a analizelor Eurostat. Date aparent optimiste Potrivit analizelor Eurostat, cuprinse intr-un raport facut public la finalul lunii februarie, valoarea produciei agricole in Romania a totalizat in 2014 15,48 miliarde de euro, reprezentand 3,95% din valoarea produciei totale din Uniunea Europeana, de 392,3 miliarde de euro. Frana, a carei producie agricola este evaluata la 70,58 miliarde de euro 18% din totalul la nivelul UE se situeaza pe primul loc, urmata de Germania, cu 51,03 miliarde de euro 13% din total, Italia 48,35 miliarde de euro sau 12,3% din total, Spania 41,1 miliarde de euro sau din 10,47% total si Marea Britanie 30,57 miliarde de euro sau 7,8% din total. Clasamentul arilor a caror producie agricola depaseste 10 miliarde de euro este completat de Olanda, cu o producie agricola in valoare de 26,75 miliarde de euro 6,8% din total, Polonia 22,56 miliarde sau 5,75% din total, Romania si Danemarca 10,46 miliarde sau 2,66% din total. La polul opus, producia agricola din Malta a insumat anul trecut 120 milioane de euro, cea din Luxemburg 413 milioane de euro, in timp ce valoarea produciei din Cipru si Estonia a fost de 699, respectiv 838 milioane de euro. Cifrele au fost calculate de Eurostat pe baza datelor preliminarii privind valoarea produciei agricole din fiecare stat UE. Producia vegetala a contribuit anul trecut cu 52% la valoarea produciei agricole din UE, in timp ce produsele provenind de la animale carne, lapte au acoperit 43% din total. Serviciile din domeniul agricol si activitaile anexe au avut o contribuie de 5%. In Romania, 73% din valoarea totala a produciei agricole a fost generata de producia vegetala, dintre care culturile de cereale au reprezentat 25%, iar culturile de legume, fructe si plante horticole 29%, potrivit datelor Eurostat. De altfel, Romania se situeaza pe primul loc in UE dupa contribuia culturilor de camp la totalul produciei agricole, urmata de Grecia 69%, Bulgaria 65% si Croaia 62%, in timp ce cresterea animalelor este activitatea agricola predominanta in Irlanda 70% din valoarea produciei totale, Danemarca 63% si Finlanda 60%. Probleme structurale Insa, tara noastra are grave probleme structurale, dupa cum se precizeaza in Studiul premergator intocmirii PNDR 2014-2020. In document se precizeaza ca Romania este a treia tara din Uniunea Europeana, ca grad de faramitare a terenurilor agricole, dupa Malta si Cipru. In tara noastra exista nu mai putin de830.200 de exploatatii agricole de 1-5 hectare fiecare, acestea ocupand aproape o cincime din suprafata agricola a Romaniei. Dupa cum stim, in ultimii doi ani, Romania a avut printre cele mai voluminoase productii agricole din UE, insa Comisia Europeana atrage atentia c trebuie sa exportam in primul rand produse agroalimentare procesate, si mai putin materii prime.Gradul mic de productivitate este dat si de faptul ca suprafata medie a exploatatiilor agricole din Romania este de numai 3,4 hectare, fiind astfel pe ante-penultimul loc in Uniunea Europeana, in privinta gradului de comasare a terenurilor. Cehia este pe primul loc Spre comparatie, Cehia este pe primul loc in topul gradului de comasare a terenurilor, cu o medie de 152,4 ha. Pe locul al doilea este Marea Britanie, cu 90,4 ha, iar podiumul este incheiat de Slovacia, cu 77,5 ha, in medie, pe exploatatie agricola.Germania este pe locul al saselea in privinta comsarii, cu 55,8 ha pe exploatatie, urmata de Franta, cu o medie de 53,9 ha.Spania este pe locul al 14-lea, cu o medie de 24 ha pe exploatatia agricola. In schimb, Italia se afla sub media europeana, in privinta gradului de comasare a tereurilor agricole, situandu-se pe locul al 21-lea, cu o medie de 7,9 ha.Dintre vecini, Ungaria are o medie a exploatatiilor agricole de 8,1 ha, iar Bulgaria, de 12,1 ha, destul de reduse. Gradul de faramitare a terenurilor din Romania este ilustrat si de ponderea parcelelor mici, in totalul suprafetelor agricole, conform situatiei Ministerului Agriculturii, referitoare la exploatatiile eligibile pentru subventiile pe suprafata. Luate in calcul pe vechiul PNDR, in Romania functionau peste 1 milion de exploatatii agricole, cu o suprafata totala de 9,94 milioane de hectare.La polul opus putem socoti doar 13.100 de exploatatii agricole cu suprafete de peste 100 de hectare fiecare. Ele insumeaza, insa, 5,3 milioane de hectare, adica, mai mult de jumatate din suprafata agricola totala a Romaniei. La aceste probleme structurale trebuie, neaparat sa le adaugam si pe cele tehnologice. Intr-o analiza publicata de infoFERMA intr-una din editiile precedente, evidentiam faptul ca mai mult de jumatate din parcul tehnologic al agricultorilor romani este invechit, neperformant, cu randament scazut, fapt care contribuie la media productivitatii agricole cu mult sub cea europeana si cu si mai mult, fata de tarile din fruntea clasamentelor. Deocamdata, slabe sperante de mai bine Din nou, revine intrebarea obsesiva: putem creste productia agricola pe baza productivitatiis Raspunsul este acelasi: doar cu investitii substantiale, cu sustinere din partea statului, cu programe mult mai accesibile de intrare in possesia fondurilor europene si, desigur, cu absoluta realizare a comasarii terenurilor, lucru care insa nu va fi posibil fara finalizarea cadastrului. Pare a fi simplu, dar nu este. Iata, Studiul realizat de MADR, pe baza caruia a fost elaborata strategia pentru PNDR 2014-2020 releva alte situatii foarte grave, la care multi nu se gandesc, din pacate. Una se refera strict la forta de munca, pentru ca, nu-i asa, degeaba ai tehnologii, daca nu ai pe cine sa pui la munca! Iata cateva concluzii ale studiului: Procesul de imbatranire si scaderea naturala a populaiei ... constituie principalii factori ai declinului populaiei in mediul rural, mai ales pe termen lung. Desi per ansamblu, populatia rurala are un trend descendent, se observa o usoara crestere a populatiei active in mediul rural, dar aceasta este determinata de migrarea de rezidenta. In ultimii ani s-au constatat urmatoarele: 1: Ponderea categoriei de varsta 0-14 ani din totalul populaiei rurale a scazut; 2: Ponderea categoriei de varsta 15-64 ani a inregistrat o usoara tendinta de crestere incepand cu anul 2008, ajungand la 65,06% in anul 2013; 3: Ponderea categoriei de peste 65 ani a inregistrat o tendina usor descendenta, fata de 2005. Rezervele fortei de munca din zonele rurale ale Romaniei se micsoreaza, iar in structura lor calitativa intervin modificari, atat din punctul de vedere al varstei, cat si al educatiei. Populatia ocupata in agricultura, din mediul rural fiind de cele multe ori un buffer social con duce la cresterea procentului de ocupare in mediul rural. Pe acest fond, rata somajului a fost de 7,0% in raport cu populaia activa civila totala. Categoria de varsta cea mai afectata de fenomenul somajului este cea a tinerilor 15- 24 ani, rata somajului inregistrata pe aceasta categorie fiind de 22,7%, datele de la MADR fiind confirmate si de Eurostat. Agricultori needucati, vilnerabili la saracie O parte insemnata a populaiei ocupate in agricultura este foarte vulnerabila, din punct de vedere social, fiind in acelasi timp varstnica si cu un nivel de educaie foarte scazut, ceea ce face ca in unele zone rurale din Romania sa se instaleze adevarate pungi de saracie, pe fondul capacitaii limitate a comunitailor rurale de a atrage investiii. In Uniunea Europeana, o cincime dintre fermieri au pregatire in domeniul agricol, in timp ce in Romania ponderea acestora a fost de 2,7 ori mai mica 7,4%. Datele RGA arata inrautatirea situatiei si accentuarea discrepantei fata de media europeana 29,4%. Astfel, doar 2,5 % fermieri sefi de exploatatii, au educatie de baza sau completa in domeniul agricol, in timp ce majoritatea detin doar experienta practica agricola. La nivel regional, ponderea cea mai ridicata a fermierilor cu pregatire in domeniul agricol se inregistra, in regiunea Centru 3,9%, iar cea mai scazuta pondere exceptand regiunea Bucuresti Ilfov a fost inregistrata in regiunea Sud-Vest Oltenia cu 1,9%. Asadar, nu avem cadastru, nu avem tehnologie, nu avem forta de munca, nu avem forta de munca educata. Si, atunci, de unde productivitates