a Suprafaa cultivata cu grau in Romania oscileaza in jurul a 2 milioane de hectare, cu o producie totala cuprinsa intre 3 si 7 milioane tone. Pentru depozitare, boabelor de grau trebuie sa li se asigure umiditai de 12-14%, iar impuritaile minerale si vegetale trebuie sa fie riguros controlate, incadrandu-se in limitele standardizate la nivel naional si european. Prezena obligatorie a tehnologiilor de condiionare Inaintea valorificarii graului in diverse domenii, acesta este supus unor operaii de condiionare, care cuprind etape de pregatire, de curaare a corpurilor straine, de umectare etc. Pentru a obine produse finite de calitate superioara, este necesara eliminarea in totalitate a corpurilor straine din masa de grau. In practica insa, nu pot fi eliminate toate impuritaile, dar masurile tehnice care se iau urmaresc reducerea la minimum prezena acestora in masa de boabe. De fapt, prin condiionare se urmareste, in principal, eliminarea corpurilor straine usoare levuri, praf, corpurilor straine mai mari decat boabele de grau pari de paie, bucai de lemn, sfori, hartii, spice, pietre, bulgari de pamant etc si corpurilor straine mai mici decat boabele de grau nisip, semine de buruieni, particule mici de pamant. Tehnologiile de condiionare sunt relativ diferite cand se pune problema destinaiei finale a seminelor de grau condiionate, in sensul ca unele operaii specifice de condiionare pot lipsi din fluxul tehnologic, iar altele noi pot fi adaugate, in funcie si de caracteristicile fizico-mecanice ale seminelor. Pentru a preintampina si reduce efectul negativ al prezenei corpurilor straine in masa de grau, aceasta se supune unei operaii de curaare, numita precuraare, prin care se indeparteaza 20-25% din impuritai. Separarea corpurilor straine pe baza diferenei dintre marimea acestora si a seminelor de grau se realizeaza cu ajutorul ciururilor, prin cernere pe suprafee din tabla perforata sau sarma impletita, cu orificii de diferite forme si marimi. In cazul in care diametrul seciunii transversale a boabelor si a impuritailor sunt apropiate, separarea prin cernere devine imposibila, fiind necesara separarea dupa criterii de forma si lungime, cu utilaje denumite trioare. Pentru curaarea cerealelor de impuritai cu masa specifica mai mare decat a boabelor de grau ex. pietrele, bulgarii de pamant, cioburile de sticla etc se folosesc mesele densimetrice si separatoarele de pietre. Descojirea este o operaie prin care se indeparteza integral sau parial invelisul exterior, rezultatul fiind indepartarea particulelor de praf aderente, a micoorganismelor localizate in sanulee, precum a unor straturi exterioare de invelis, prin care se elimina elementele necomestibile si se usureaza procesul de separare, la macinare. Perierea este o alta operaie tehnologica prin care se urmareste, in special, indepartarea urmelor de praf si a invelisurilor zdrenuite, aparute in timpul descojirii. Factori determinani in activitatea trioarelor In cazul in care diametrul seciunii transversale a boabelor si a impuritailor sunt apropiate, separarea prin cernere este imposibila, fiind necesara separarea dupa criterii de forma si lungime, folosind trioarele. Cu ajutorul trioarelor se urmareste eliminarea din masa de grau a neghinei, mazarichii, volburei, a fragmentelor de grau sparturi. Dupa tipul constructiv, trioarele se clasifica in: trioare cilindrice, trioare cu discuri, trioare cu lopei, trioare spirale, trioare cu banda. Frecvent folosite, trioarele cilindrice pot fi clasificate, la randul lor, in: lente, rapide si ultrarapide. Trioarele lente au viteza periferica la mantaua cilindrica cu alveole de 0,3-0,4 m/s, iar cele ultrarapide, intre 0,7-1 m/s. Trioarele lente sunt tot mai rar folosite, datorita capacitaii mici de prelucrare si gabaritului lor mare. Trioarele rapide si ultrarapide au o aplicaie constanta. Pentru cresterea capacitaii de prelucrare a trioarelor cilindrice, viteza acestora a fost marita, pana la 1,3-1,4 m/s. Jgheabul colector al impuritailor este amplasat in centrul mantalei cilindrice, la ambele tipuri de trioare. Diferena dintre ele consta in utilizarea, la trioarele ultrarapide, a unor agitatoare care sparg lentila de cereale. Folosit curent, triorul cilindric rapid este compus din: racord de alimentare, roata de acionare, lagare de susinere, picioare de sprijin, toba cilindro-conica, manta cilindrica, jgheab colector, plan inclinat, placi inclinate pentru inaintarea boabelor de grau, elemente de fixare, orificii de evacuare a cerealelor, elemente de etansare din piele, toba de colectare si aspiraie, roata melcata, roata de lan, surub melc, lagare, piesa cilindro-conica pentru evacuarea impuritailor sferice, racord de aspiraie, spaii de sprijin, arbore, transportor elicoidal, lagar de susinere a jgheabului, spie, ax tubular. Pe langa factorii legai de materialul supus separarii, capacitatea de lucru a triorului cilindric este semnificativ influenata de densitatea alveolelor pe unitatea de suprafaa., de modul de dispunere a acestora pe suprafaa cilindrica, de coeficientul de umplere al alveolelor, de coeficientul de folosire al aveolelor pe suprafaa cilindrului trior, de marimea suprafeei de contact intre stratul de semine, suprafaa cilindrica si numarul de treceri al alveolelor in unitatea de timp, pe sub stratul de semine. In ce priveste densitatea alveolelor, cu cat aceasta este mai mare, cu atat mai multe semine scurte vor fi separate din masa iniiala, deci calitatea separarii va fi mai ridicata sau la aceeasi calitate capacitatea de lucru va fi mai mare. Pe de alta parte, densitatea alveolelor este limitata de posibilitaile de execuie tehnologica a acestora. In procesul de lucru al cilindrului trior nu toate alveolele se umplu cu semine scurte; o parte raman goale, neumplute, iar o parte se umplu cu semine lungi, care nu permit seminelor scurte sa patrunda in alveole. De asemenea, nu intregul volum al alveolei este ocupat de seminele scurte. Deci avem de a face cu coeficientul gradul de umplere al alveolelor. Acesti coeficieni sunt extrem de nestabili, depind de condiiile de lucru ale triorului si, mai ales, de particularitaile specifice materialului supus prelucrarii. Gradul de folosire a suprafeei alveolare si a umplerii alveolelor este mai mare la trioare cu raze implicit diametre mai mari. De asemenea, frecvena umplerii alveolelor cu semine scurte si gradul de umplere al alveolelor va fi favorizata de prezena in material a unei cantitai mai mici de semine lungi; invers, prezena unui numar mare de semine lungi este mai puin favorabila. Condiiile cele mai grele de lucru corespund situaiei cand seminele lungi in amestec sunt mai multe decat cele scurte ex. separarea neghinei de grau, cand umplerea alveolelor va fi cel mai puin favorabila. Un alt factor important, care influeneaza capacitatea de lucru a triorului, este marimea suprafeei de contact intre stratul de semine si suprafaa cilindrului trior, care reprezinta de fapt zona de incarcare a alveolelor cu semine scurte si care poate fi estimata la 1/6+1/4 din suprafaa cilindrului trior la trioarele simple. Alt element determinant in marimea capacitaii de lucru a triorului il constituie numarul de treceri al alveolelor, in unitatea de timp, pe sub stratul de semine, care creste cu marirea turaiei cilindrului trior, pana la limita apariiei repausului relativ si imposibilitaii descarcarii alveolelor de semine scurte. Totusi, odata cu cresterea turaiei cilindrului trior, se inrautaeste procesul de incarcare al alveolelor cu semine scurte. Forma alveolelor reprezinta un parametru important legat de funcionarea optima a cilindrului trior, respectiv asa numita forma de buzunar, care raspunde cel mai bine cerinei de obinere a unei zone de descarcare cat mai distincta a seminelor scurte. Teodora Chiorean a