187
Conform unui comunicat emis de MADR, a avut loc reuniunea miniștrilor agriculturii din țările membre ale Grupului de la Vișegrad, care a avut ca scop realizarea unui schimb de opinii privind teme de actualitate precum: reforma PAC și impactul crizei asupra sectorului agricol, precum și protecția consumatorilor din prisma practicilor comerciale neloiale.
Din partea României au participat secretarul de stat, Emil Dumitru, precum și directori și experți ai direcțiilor tehnice de specialitate din cadrul MADR.
Evenimentul a fost organizat de ministrul agriculturii Republicii Cehe, Miroslav Toman și a cuprins două paneluri de discuții. Primul panel a vizat prioritățile țărilor membre ale grupului de la Vișegrad în negocierea viitoarei forme a PAC în perspectiva Strategiei „Farm to Fork” și a strategiei de biodiversitate, precum și măsurile suplimentare ce ar trebui adoptate de Comisia Europeană pentru atenuarea impactului negativ al crizei COVID-19 asupra sectorului agroalimentar.
În intervenția din cadrul primei părți a discuțiilor, secretarul de stat Emil Dumitru a subliniat necesitatea ca bugetul PAC să beneficieze de fonduri financiare adecvate perioadei actuale, în contextul creșterii obligațiilor fermierilor precum și a unui sprijin financiar consistent pentru a face față cerințelor suplimentare din domeniul climei, mediului și pentru asigurarea securității alimentare.
Oficialul a susținut că România intenționează aplicarea noii măsuri propuse prin modificarea Regulamentului nr. 1305/2013 ce constă în sprijin acordat fermierilor care au fost afectați de impactul generat de COVID. Secretarul de stat a declarat că realizarea facilității de tranziție și finalizarea discuțiilor privind Cadrul Financiar Multianual reprezintă de asemenea priorități majore pentru țara noastră. De asemenea, urgentarea aprobării regulamentului de tranziție pentru a continua implementarea măsurilor de sprijin pentru dezvoltarea rurală în această perioadă este extrem de importantă.
Legat de strategia „Farm to Fork” şi strategia UE pentru biodiversitate, Emil Dumitru a transmis preocuparea țării noastre în privința acțiunilor și a calendarului de punere în aplicare din punct de vedere al legăturii acestora cu planurile strategice, precum și necesitatea ca impactul fiecărei acțiuni în legislația PAC să fie analizat temeinic.
De asemenea, secretarul de stat a subliniat cerința ca PAC să rămână o politică puternică, finanțată corespunzător pentru a răspunde cu succes tuturor provocărilor actuale și viitoare, inclusiv a celor provenite din Pactul Ecologic European și din strategiile implicite pentru a asigura o aprovizionare continuă și suficientă cu alimente de calitate pentru consumatorii din UE.
Totodată, s-a accentuat idea acordării de flexibilitate în programarea fondurilor alocate Statelor Membre pentru dezvoltare rurală, prin Next Generation EU în ceea ce privește obiectivele în cadrul cărora trebuie programate aceste fonduri, astfel încât acestea să nu se limiteze la finanțarea tranziției către o economie verde, ci să permită direcționarea acestor sume în funcție de diferite nevoi identificate de Statele Membre.
În privința noii propuneri a Comisiei referitoare la Cadrul Financiar Multianual, secretarul de stat a subliniat că aceasta aduce o serie de elemente de noutate ca răspuns la noile provocări de la nivelul UE ca urmare a crizei determinate de pandemia COVID-19, dar şi la noile strategii publicate de către Comisie în ultimele luni. De asemenea, oficialul român a evidențiat necesitatea ca Politica Agricolă Comună să devină mai rezistentă atât la crizele sistemice, dar mai ales la cele de mediu, concomitent cu asigurarea securității alimentare la nivelul Uniunii Europene.
În ceea ce privește stabilirea unui buget minim pentru eco-scheme, România consideră că este necesar un calendar și o coerență, astfel încât să nu afecteze implementarea Planului Național Strategic.
Țintele stabilite trebuie să aibă în vedere şi statusul actual al biodiversității din fiecare Stat Membru, pentru a stabili măsuri diferențiate între Statele Membre care înregistrează nevoi pregnante de reconstrucție ecologică şi conservare a resurselor naturale.Totodată, secretarul de stat a transmis cerința unor măsuri urgente de sprijin din partea Comisiei pentru sectorul bovin și sectorul vitivinicol, grav afectate de pandemie.
În cadrul celui de-al doilea panel au fost abordate subiectele privind protecția consumatorilor din prisma practicilor comerciale neloiale. În acest sens, secretarul de stat a informat miniștrii statelor membre Vișegrad despre obiectivele țării noastre referitoare la problematica dublului standard, care includ: asigurarea unui nivel ridicat al calității alimentelor pentru consumatori similar cu cel din țările din Europa de Vest, dar și a unui preț competitiv, punerea în aplicare a unui cadru juridic unic la nivel european pentru a face posibilă identificarea și reducerea fenomenelor duale de calitate ale produselor alimentare.
Secretarul de stat a afirmat că, pentru atingerea scopului propus prin cele două strategii - Strategia „Farm to Fork” şi Strategia UE pentru biodiversitate, este necesară o mai bună informare și educare a consumatorilor în ceea ce privește consumul responsabil și sănătos de alimente, etichetare corespunzătoare, dar și trasabilitate a materiilor prime utilizate în producție.
De asemenea, s-a punctat oportunitatea armonizării cadrului juridic național cu reglementările europene pentru combaterea fraudelor alimentare, ținând cont de asigurarea unui grad ridicat de protecție a consumatorilor, prin combaterea și sancționarea conduitei neloiale a operatorilor economici în relația cu aceștia.
În cadrul intervenției sale, secretarul de stat a transmis propunerea elaborării unui Plan comun de acțiune care să vizeze creșterea numărului de produse alimentare testate, participarea tuturor statelor membre la aceste operațiuni, întâlniri de lucru pe marginea procedurilor de testare, a rezultatelor obținute, între autoritățile participante, între autorități și comercianți, și nu în ultimul rând între autorități și Comisia Europeană, precum și schimburi de experiență între autoritățile din statele membre.