Să depozitezi eficient în silobag, înseamnă să
respecți câteva reguli în momentul și pe parcursul depozitării. Încălcarea lor,
aduce cu sine o serie de probleme care pot pune în pericol recolta sau furajele
aflate în interiorul sacilor uriași.
Din experiența celor aproape 7
ani de când activăm în România, am adunat într-un articol cele mai comune
greșeli pe care le-am observat în ferme, atunci când s-au stocat cereale,
oleaginoase sau furaje în silobag.
Nu ne-am propus să punctăm doar erorile, ci să explicăm și care sunt efectele
acestora. De asemenea, venim și cu soluții pentru anumite situații limită. Haideți,
să vedem care sunt toate acestea:
-
Terenul este neconform pentru a se
putea amplasa sacii. Cel mai des teren neconform pe care l-am întâlnit în
cadrul fermelor, este cel cu denivelări. Acesta poate determina atât
neuniformitatea sacului la încărcare, cât și riscul de a crăpa în caz de neatenție.
Mai mult, zonele cu denivelări sunt puncte colectoare pentru apă, iar dacă
sacul are fisuri în zonele inferioare, umiditatea poate migra în boabe.
Dacă un
fermier nu are alt tip de teren la dispoziție pentru depozitare, decât unul cu
denivelări, atunci recomandăm decopertarea/raderea terenului (dacă denivelările
ocupă mare parte din suprafața terenului).
-
Necurățarea
terenului în amănunt, înainte de montarea silobag-ului. Pe majoritatea solurilor
se pot găsi pietre, crengi, rădăcini, obiecte de metal, sticlă etc. Toate
acestea, dacă nu sunt îndepărtate de pe teren, există riscul să peforeze folia sacului,
iar recolta să fie compromisă prin pătrunderea umidității din exterior.
-
Închiderea
la capete nu a fost realizată ermectic. Este
esențial să sporim atenția atunci când închidem sacii la ambele capete.
Închiderea trebuie să fie ermetică și se realizează cu chedere, accesorii ce
sunt disponibile în oferta noastră. În acest fel, cerealele își vor putea
păstra toate proprietățile pe toată perioada de depozitare, pentru că s-a creat
un spațiu anaerob în interorul sacului.
-
Neacoperirea cu nisip a capetelor sacilor. De ce este atât de important să acoperim capetele, după ce deja au fost
închise în prealabil cu chedere?Ei
bine,presiunea și greutateascăzută de la capete pot fi o
„portiță” pentru pătrunderea rozătoarelor în sac. Dar, dacă adăugăm un strat
abundent de nisip la capătul unde se termină sacul (la începutul sacului nu
este necesar pentru că se bagă capătul în interior și se formează presiune), acesta
va da greutate și nu va permite intrarea rozătoarelor, nici în zonele
inferioare, nici superioare. Sfatul nostru este să se folosească nisip, și nu
pământ. Tot pentru a ține la distanță șoarecii, îi îndemnăm pe fermieri să curețe/măture
după ce au încărcat în silobag.
-
Sacii nu trebuie să băltească în apă. În cazul
în careexistă un volum mare de apă (după
precipitații sau topirea zăpezii), iar în folie există
vreo fisură neobservată, apa poate pătrunde în interior, iar boabele se pot
îmbiba cu apă. Pentru a contracara astfel de situații, recomandăm fermierilor
să realizeze șanțuri de drenare a apei.
-
Lipsa plaselor de protecție. Păsările, în special
ciorile, sunt un alt inamic al silobag-urilor care pot găuri folia sacului.
Pentru a nu ajunge în astfel de momente neplăcute, le sugerăm fermierilor să
își achiziționeze de la noi, plasele de protecție. Acestea se așează
pe toată lungimea silobag-ului și se pot refolosi câțiva ani buni.
-
Nu se realizează o încărcare optimizată în saci. La încărcarea în saci este esențial să se folosească o riglă specială,
cu ajutorul căreia se măsoară cantitatea introdusă în saci. Astfel, fermierii
își vor da seama când sacii au ajuns la limită și vor putea opri procesul de
încărcare.
-
Nu se respectă umiditatea recomandată în momentul depozitării, cât și
perioada de depozitare. Pentru a se putea orienta fermierii, noi punem la dispoziția lorun tabel în care sunt trecute umiditățile
ideale pentru fiecare cultură în parte, cât și timpul de depozitare în funcție
de gradul de risc. Acest tabel se poate găsi în site-ul nostru, în broșurile noastre, dar și pe canalele noastre de social media.
-
Nerespectarea distanței dintre saci. Limita
minimă care trebuie să fie lăsată între saci este de50 cm. Asta pentru a fi
spațiu suficent pentru utilajul de descărcat din silobag, apoi pentru ca fermierii
să se poată deplasa printre saci, realiza inspecția acestora sau procesul de
sondare.
-
Nu se verifică sacii în mod regulat. După ce au fost încărcați sacii, aceșția nu se „abandonează” pe toată
perioada de depozitare. Este bine ca să fie verificați la un interval de câteva
zile. Prin acest fel, se pot sesiza anumite nereguli apărute, precum găuri,
care se pot acoperi imediat cu o bandă adezivă specială pe care o găsiți în
portofoliul nostru.Când observați
orice problemă la saci, vă sfătuim să sunați specialiștii noștri, pentru a veni
cu soluții din timp.
"Atenția la detalii
este cea care face diferența în cazul depozitării în silobag. Doar așa, recolta
fermierilor nu va suferi nicio modificare pe toată perioada de stocare. De asemenea, colegii noștri îi consiliază în
mod frecvent pe fermieri, în a respecta cu strictețe regulile de depozitare,
care de altfel, sunt foarte ușoare de urmat", explică Narcis Ranghiuc,
director general Grain Bags.
Despre
Grain Bags România
Este o companie 100% românească,
înființată în anul 2015 și care furnizează soluția de depozitare în silobag (sac industrial, fabricat din polietilen
elastic, care asigură conservarea în condiții optime a recoltei). Grain Bags
comercializează silobag-uri, utilaje de încărcare/descărcare în/din silobag,
dar prestează și servicii/închiriază utilajele cu personal calificat. De
asemenea, este singura din țară care are specialiști în acest sistem, care știu
să ofere consultanță fermierilor.
Silobag-urile marca Grain Bags
sunt importate din Germania și reprezintă cea mai puțin costisitoare metodă de
depozitare a cerealelor și furajelor de pe piața din România, oferind o
alternativă pentru o mai bună valorificare a producției.