Creșterea rapidă a recoltei este esențială pentru producția globală de alimente. Fermierii sunt supuși unei presiuni intense. Dar tehnologia ar putea aduce câștiguri, dar putem face asta suficient de repede? Iată o analiză Euractiv pe această temă.

Mai multă mâncare

Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), fermierii vor trebui să producă cu 70% mai multă hrană pentru a hrăni cei 9,1 miliarde de populație estimați în 2050. De asemenea, vor trebui să facă acest lucru în timp ce navighează în presiunile intense ale crizei climatice.

Încălzirea globală face mai dificilă prezicerea condițiilor de creștere și afectează randamentul culturilor. Adăugați pierderea biodiversității și gusturile schimbătoare ale consumatorilor în ceea ce privește modul în care sunt produse alimente, iar fermierii se vor lupta sub presiune.

Confruntați cu aceste provocări, cultivatorii din întreaga lume sunt nevoiți să regândească mai multe tehnici pentru a-și proteja produsele și a-și gestiona resursele. Fermierii din SUA apelează la instrumente emergente de robotică și inteligență artificială (AI) pentru a-i ajuta să conceapă noi practici agricole care sunt rezistente la schimbările climatice, crescând în același timp profiturile cu resurse reduse, energie, substanțe chimice și apă.

În Europa, fermierii din Italia au adoptat mai multe tehnologii digitale pentru a-i ajuta, în special în ceea ce privește conservarea apei. În Polonia, o start-up a creat tehnologie pentru a preveni risipa de alimente, previzând cu exactitate cât trebuie să producă fermierii, garantându-le în același timp un venit.

Complexitatea randamentelor culturilor

Randamentul culturilor se referă la cantitatea de semințe sau culturi produse dintr-o anumită suprafață de teren și este exprimat în mod obișnuit în kilograme pe hectar sau busheli pe acru. Această măsurătoare evaluează producția agricolă a unui fermier pentru un anumit câmp într-un anumit interval de timp și este, fără îndoială, cel mai critic indicator al performanței unui fermier.

Acest lucru se datorează faptului că reflectă punctul culminant al tuturor eforturilor și resurselor dedicate cultivării plantelor în câmpurile lor. Creșterea randamentelor culturilor este crucială pentru îmbunătățirea securității alimentare și a standardelor de viață și pentru reducerea impactului uman asupra mediului.

Dar predicția randamentului culturilor rămâne dificilă, deoarece trebuie luați în considerare mai mulți factori, inclusiv condițiile optime ale solului, nutrienții adecvati ai solului, sănătatea și genetica plantelor, condițiile meteorologice și practicile agricole.

Vechi și noi moduri de a crește randamentul culturilor

Eforturile de a crește randamentul culturilor datează de secole. Rotația culturilor este doar o metodă de lungă durată și rămâne o practică agricolă fundamentală, care a fost rafinată de-a lungul anilor pentru a maximiza productivitatea și sănătatea terenurilor agricole.

Plantarea succesivă a diferitelor tipuri de culturi pe același teren oferă mai multe beneficii, inclusiv o fertilitate îmbunătățită a solului și un management mai bun al dăunătorilor și bolilor.

Mai multe tehnologii permit acum monitorizarea și managementul culturilor. Fermierii folosesc drone pentru imagini aeriene, senzori de umiditate a solului pentru a monitoriza nivelul apei și platforme de analiză a datelor pentru a urmări creșterea culturilor și a prezice recoltele.

Zonarea productivității câmpurilor, care împarte câmpurile în zone pe baza nivelurilor de producție așteptate, a evoluat pentru a include imagini din satelit și metode bazate pe date. Acest lucru permite fermierilor să ia decizii informate cu privire la selecția culturilor, irigarea și densitatea de plantare.

Cercetarea regulată

Cercetarea regulată asistată de tehnologie ajută fermierii să inspecteze sănătatea culturilor și să identifice potențialele amenințări ale dăunătorilor, permițând intervenții în timp util pentru a proteja și maximiza recoltele.

Abordările bazate pe date folosesc, de asemenea, inteligența artificială, sistemele de urmărire prin GPS și imaginile prin satelit pentru a optimiza operațiunile agricole. Tehnologiile de teledetecție, cum ar fi senzorii de monitorizare a randamentului și instrumentele de aplicare a îngrășămintelor cu doză variabilă, ajută fermierii să aplice intrările mai precis și mai eficient.

Ingineria genetică și metodele alternative de agricultură, cum ar fi hidroponia și agricultura verticală, sunt, de asemenea, explorate pentru a crește recoltele și a se adapta la condițiile de mediu în schimbare.

Cu toate acestea, chiar și cu toți acești consilieri avansați în agricultură, lipsa unei ploaie sau a unei ploaie prea multe poate schimba complet perspectivele de producție pentru un întreg sezon. Prin urmare, predicția exactă a vremii este un alt instrument integral în cutiile de instrumente ale fermierilor.

În consecință, tehnologiile care valorifică puterea AI, învățarea automată și tehnicile avansate de modelare a datelor pentru a oferi fermierilor informații din ce în ce mai precise sunt, de asemenea, adoptate din ce în ce mai mult.

Nu lipsesc provocările

În ciuda potențialului enorm al tehnologiei și a beneficiilor obținute de cei care o adoptă, agricultura rămâne o afacere complexă, cu numeroase provocări continue.

Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), adoptarea tehnologiilor digitale în agricultură se confruntă cu provocări semnificative, în special pentru micii fermieri din regiunile în curs de dezvoltare.

Acestea includ costurile ridicate ale soluțiilor pentru agricultură de precizie, lipsa infrastructurii digitale și alfabetizarea digitală limitată a fermierilor, care reprezintă bariere substanțiale în calea implementării pe scară largă.

În plus, în zonele rurale și îndepărtate din întreaga lume, absența unei conexiuni fiabile la internet și a energiei electrice împiedică și mai mult adoptarea tehnici de agricultură digitală.

Multe tehnologii necesită, de asemenea, cunoștințe specializate pentru a profita pe deplin de beneficiile lor. Micii producători au adesea nevoie de un agronom sau un consultant în echipa lor, ceea ce poate fi o barieră.

Alte provocări includ dificultățile de adaptare a tehnologiilor concepute pentru fermele mai mari la parcele mai mici și mai diverse și nevoia de întreținere și asistență continuă atunci când problemele tehnice sau defecțiunile echipamentelor perturbă operațiunile agricole.

Comunități digitale în creștere

Majoritatea celor 10 milioane de ferme din UE sunt ferme mici cu mai puțin de două hectare de teren. Deși aceste ferme sunt adesea văzute ca soluția pentru sisteme alimentare mai durabile și mai sigure, ele se luptă să își permită și să adopte soluții tehnice.

Pentru a aborda acest lucru, UE a lansat inițiativa Farmtopia pentru a face agricultura digitală accesibilă și rentabilă pentru micii fermieri. Parte a Orizont Europa, principalul program de finanțare al UE pentru cercetare și inovare, proiectul de trei ani, care se desfășoară din septembrie 2023 până în august 2026, își propune să ofere peste 64.000 de ferme mici acces la tehnologii digitale și formare.

Proiectul folosește o abordare colaborativă, inclusiv fermieri, furnizori de tehnologie, consilieri agricole, oameni de știință și factori de decizie, pentru a reflecta în mod corespunzător nevoile cultivatorilor.

Această strategie se aliniază cu recomandările făcute de organizații internaționale precum Forumul Economic Mondial (WEF) și OCDE, care subliniază modul în care aceste provocări necesită un efort de cooperare care implică mai mulți participanți din sectorul public și privat, societatea civilă și mediul academic, unde soluțiile sunt disponibile. centrat pe nevoile utilizatorului și adaptat contextelor locale.