209
Lucrarile de pregatire a solului au o mare influena asupra produciilor obinute in adaposturile din mase plastice - solarii. Mai intai se curaa solul de toate resturile culturii precedente. Apoi, se administreaza gunoi de grajd, 50-70 t/ha, superfosfat 350-400 kg/ha si sare potasica 200 kg/ha. Terenul se afaneaza mai adanc, la 30-35 cm. Pe loturile mici, afanarea se realizeaza cel mai bine manual, prin desfundare cu cazmaua. Pe suprafee mai mari, mobilizarea solului se realizeaza cu plugul cultivator de vie PCY -1,2, fara cormana, la 28-30 cm adancime, acionat de tractorul viticol pentru a se evita formarea de coame sau cu M.S.S. 1,4. Construirea solariilor Lucrarile de pregatire a adaposturilor propriu-zise solariilor - sunt diferite, in funcie de tipul acestora. Astfel, adaposturile cu caracter temporar, cum sunt tunelele joase, se pregatesc concomitent cu infiinarea culturii sau la scurt timp dupa aceasta. La culturile semanate sau plantate din toamna, in mod excepional solariile se pot confeciona si inainte de infiinarea lor. In acest scop vor fi pregatite elementele pentru susinerea foliei nuiele, tuburi din material plastic, vergele metalice din materiale recuperate etc.. De asemenea, se poate apela si la susinerea foliei pe un schelet confecionat din stalpi de lemn si reea din sarma. In cazul adaposturilor cu caracter permanent se iau masuri de revizuire a scheletului de susinere, se intend sarmele de ancorare, se dezinfecteaza stalpii si structura de susinere, care eventual se varuiesc cand sunt din lemn sau se vopsesc cand sunt din metal. In final, se trece la invelirea cu folie; aceasta trebuie sa fie cat mai intinsa, dar fara sa se sfasie, sa ajunga bine la sol pentru a putea fi ingropata de jur imprejurul adapostului, sa fie fixata din partea exterioara, cu diferite materiale, spre a rezista cat mai bine la solicitarile vanturilor de primavara. Toate operaiile de pregatire a solariilor trebuie sa fie incheiate cu cel puin 8-10 zile inainte de data la care s-a stabilit plantarea si semanarea legumelor. In acest interval de timp are loc incalzirea solului. Adaposturile inalte, de tip individual, mai ales cele in forma de tunel, rezista mult mai bine in timpul iernii, deoarece zapada aluneca in intervalul dintre ele, evitandu-se astfel distrugerea sau deformarea lor. In zonele mai reci nordul arii, la altitudine mai mare se recomanda protejarea cu folie dubla sau tripla, prin construirea de tunele joase in interiorul salariilor inalte. Prin aceasta metoda se realizeaza o mai buna incalzire a solului si o aparare mai sigura a culturilor decat la protejarea simpla, cu o singura folie. Folia de polietilena se degradeaza dupa o perioada de circa un an de folosire, din cauza aciunii razelor solare si a variaiilor mari de temperatura. De aceea, este recomandabila inlocuirea anuala a foliei solarului, mai ales in zonele sudice. Materialul recuperat poate fi folosit la protejarea temporara, sub forma de tunele joase, sau la mulcirea solului acoperirea suprafeei solului cu folie, cu excepia punctelor de plantare a rasadurilor. La succesiunea culturilor in sere se ine seama de cele doua cicluri de baza: ciclul I care dureaza din ianuarie-februarie pana la sfarsitul lunii iunie, inceputul lunii iulie si ciclul II din iulie pana la sfarsitul lunii octombrie, jumatatea lui noiembrie. Atat in ciclul I, cat si in ciclul II se cultiva specii termofile, ponderea principala avand-o tomatele si castraveii la care se adauga ardeii, vinetele, fasolea pentru pastai, pepenii galbeni. In ciclul I, pe langa cultura de baza, terenul este ocupat si de o cultura asociata salata, gulioare, ceapa verde.In perioada noiembrie-ianuarie, din considerente economice, se cultiva specii mai puin pretenioase faa de temperatura: salata, ceapa verde, spanac, ridichi de luna, patrunjel pentru frunze. Infiinarea culturilor de legume in sere Culturile de legume in sere se infiineaza, aproape in exclusivitate, prin rasad produs in cuburi sau ghivece nutritive. Dintre culturile mai importante numai mararul si ridichile de luna se cultiva prin semanat direct. Epoca de infiinare a culturilor este determinata de necesitatea realizarii a doua cicluri de cultura in cursul unui an, in condiiile reducerii consumului de energie. Astfel, la culturile de baza tomate, ardei, castravei, ciclul I se infiineaza incepand cu ultima decada a lunii ianuarie si continua in luna februarie iar ciclul al II-lea se infiineaza in lunile iulie-august. Inainte de plantarea rasadurilor se face o fertilizare de start cu ingrasamant Complex III 1:3:3, in concentraie de 1%. Cu 24 de ore inainte de plantare, rasadul se uda cu apa pana la saturaie, pentru a asigura o prindere mai buna a plantelor. Se elimina plantele bolnave si cele slab dezvoltate. Inainte de plantare, rasadul produs in cuburi nutritive sau in ghivece se poate trata, preventiv, prin imbaiere intr-o soluie de insecto-fungicide. Temperatura se menine la valori diferite in funcie de specie, de faza de vegetaie si de intensitatea luminii. Reglarea temperaturii se face de la centrala termica, iar in perioadele calduroase prin deschiderea geamurilor mobile. Temperatura solului trebuie meninuta la valori minime de 12 grade C pentru tomate si de 16 grade C pentru castravei. Lumina poate fi dirijata intr-o masura mai redusa decat ceilali factori doar prin masuri indirecte de asigurare a unui flux luminos cat mai puternic sau de reducere a acestuia. In primul caz suprafeele de acoperire trebuie meninute curate. Reducerea intensitaii luminoase se poate realiza prin cretizare sau cu ajutorul umbrarelor. Umiditatea atmosferica si a solului difera in funcie de specie si fenofaza. Tomatele, ardeii, vinetele necesita o umiditate atmosferica mai scazuta dupa plantare 55-65% si mai ridicata in perioada de fructificare 65-70%, iar castraveii cer o umiditate ridicata si constanta 80-85% pe intreaga durata a perioadei de vegetaie. Ridicarea umiditaii relative a aerului se realizeaza prin udari de scurta durata prin aspersiune spriuiri, iar pentru scaderea acesteia se fac aerisiri energice. Umiditatea solului trebuie sa fie de 60-65% din capacitatea de camp pentru apa pana la inceperea fructificarii, dupa care cerinele sunt mai mari: 70-80% la tomate, 60-70% la ardei si vinete, 70-80% la castravei. Fertilizarea cu dioxid de carbon prezinta o importana deosebita, deoarece CO2 participa in procesul de fotosinteza. Sporirea concentraiei de CO2 se coreleaza cu intensitatea luminii si nivelul temperaturii. Polenizarea suplimentara si combaterea daunatorilor Polenizarea suplimentara se realizeaza prin aciuni mecanice asupra plantelor de tomate, ardei si vinete, cu scopul de a asigura o legare mai buna a fructelor. Poate fi efectuata prin lovirea sarmelor spalierului, prin atingerea inflorescenelor cu o pana de gasca, cu ajutorul atomizoarelor sau folosind vibratoare electromagnetice. Polenizarea se executa zilnic dupa ce plantele s-au zvantat, incepand de la ora 10 dimineaa. La tomate, pentru polenizarea florilor se pot folosi bondari Bombus terrestris. Datorita condiiilor de mediu favorabile plantelor, in sere, consumul de elemente minerale este mai ridicat decat in camp, astfel ca si fertilizarile faziale se efectueaza mai des insa numai pe baza analizelor solului si plantelor. Fertilizarea radicularase face la interval de 2 saptamani la tomate si saptamanal la castraveii. Fertilizarea faziala se efectueaza, de obicei, cu ingrasaminte complexe care conin si micorelemente. Odata cu efectuarea tratamentelor fitosanitare, se fertilizeaza si cu ingrasaminte foliare, care pe langa aportul de elemente nutritive stimuleaza si absorbia radiculara. Irigarea culturilor de legume in sere se efectueaza prin aspersie, prin scurgerea apei la suprafaa si, in ultimul timp, din ce in ce mai mult prin picurare. Pe plan mondial, mai ales in sere, combaterea daunatorilor pe cale biologica a capatat o pondere insemnata. Astfel, musculia alba de sera poate fi combatuta cu microviespea Encarsia formosa care paraziteaza larvele. Pentru combaterea paianjenului rosu, care ataca mai ales castraveii si ardeii, dar si tomatele, se foloseste acarianul rapitor care se hraneste numai cu paianjen rosu. Tripsii, daunatori extrem de periculosi, polifagi, pot fi combatui cu acarieni rapitori, care se hranesc cu larvele de trips. Musculia miniera sapa galerii in frunza fiind greu de combatut pe cale chimica. Se poate combate cu microviespi care isi depun ponta in larvele musculiei miniere sau pe exteriorul daunatorului adult. Afidele se combat cu un pradator din genul Chrysopa a carui larva poate consuma pana la 50 de afide pe zi, potrivit conf.dr. Rodica Sima.