Politicile de mediu, politicile de prețuri și costurile aflate deja în creștere a pus agricultura Uniunii Europene în fața unor șocuri majore din momentul în care Rusia a invadat Ucraina se arată în raportul Comisie Europene care evaluează evoluția agriculturii comunitare până în anul 2032.
Șocuri, șocuri, șocuri
Șocurile amintite mai sus au adus noi incertitudini energetice, precum și piețelor agricole și securității alimentare globale. Durata, implicațiile și evoluțiile ulterioare ale invaziei Ucrainei de către Ruria rămân o mare sursă de incertitudini care modelează perspectivele 2024-2032, pentru agricultura UE.
Aceste provocări s-au adăugat schimbărilor deja observate din cauza schimbărilor climatice, a evenimentelor meteorologice perturbatoare și a focarelor de boli ale animalelor și au pus la încercare rezistența agriculturii UE.
Cu toate acestea, au crescut și nevoia de a acționa și de a facilita tranziția agriculturii UE către standarde de durabilitate mai înalte, către un sistem alimentar mai rezistent și au consolidat securitatea alimentară. Politica agricolă comună (PAC) este și va rămâne un cadru esențial pentru a facilita această tranziție în agricultura UE.
Pentru o evaluare corectă, raportul citat aici a luat în considerare planurile strategice ale PAC ale țărilor UE individuale și se presupune stabilitatea politicii până în 2032. Analiza inclusă în acest raport a avut în vedere considerații și implicații pentru piețele agricole individuale pe baza obiectivelor specifice PAC și a altor acțiuni de politică.
Acestea includ metode de producție durabile atât în sectoarele culturilor, cât și în sectorul zootehnic, reducerea dependenței energetice prin creșterea producției de energie regenerabilă (fără a submina producția de alimente), consolidarea rezistenței sectorului și schimbarea dietelor. Sunt analizate și alte oportunități care decurg din noile piețe. Acestea sunt complementare acțiunilor sprijinite prin PAC.
Alte acțiuni care decurg din strategiile Farm to Fork sau biodiversitate au fost luate în considerare numai în cazurile în care legislația este deja aprobată și implementată. În caz contrar, direcția schimbării legate de aceste acțiuni este luată în considerare doar în măsura în care este observabilă în prezent pe piețele individuale.
Suprafața agricolă va crește
Se presupune că suprafața agricolă în agricultura ecologică va crește în continuare față de actualul 9 %, determinată în special de creșterea sprijinului financiar pentru agricultura ecologică, pe baza informațiilor furnizate în planurile strategice PAC.
Acest nou mediu politic se desfășoară după mai bine de doi ani, când lumea și UE s-au confruntat cu provocări de amploare istorică. Acestea aduc agricultura UE la un punct de cotitură. De la extinderea UE din 2004, agricultura UE a suferit schimbări semnificative, ducând la o productivitate și producție mai mari.
Acestea au fost mai puternice în țările mai vechi din UE, care, datorită și fondurilor UE, au suferit schimbări structurale semnificative. În timp ce în 2002-2004, producția medie de cereale din UE-13 a fost cu 38 % sub cea din UE-14. În producția de lapte, deși producțiile au crescut mai rapid în UE-14 (+1700 kg/vacă în 2004-2020), modificarea relativă fiind mai mare în UE-13 (+34 % față de 27 % în UE-14).
Acest lucru a condus la un decalaj mai mic de-a lungul anilor (70 % în 2018-2020). Cu toate acestea, este posibil ca aceste ajustări să încetinească în următorii ani, ducând la o creștere mai lentă în țările UE-13. Și țările UE-14 sunt probabil să se confrunte cu unele constrângeri de creștere a productivității.
Schimbarea structurii fermelor
Costul creșterii producției va fi și mai mare din punct de vedere ecologic și social, pe lângă cei economici. Creșterea productivității s-a reflectat și în schimbarea structurilor fermelor (cu ferme din ce în ce mai puține și mai mari, relevate de rezultatele sondajului privind structura fermelor) și un excedent comercial în creștere.
De exemplu, în timp ce în 2002-2004, exporturile agregate de carne din UE reprezentau aproximativ 10 % din producția de carne din UE, în 2020-2022 aceasta a fost de aproximativ 17 % (motivată de o cerere mare de export de carne de porc în 2020-2021).
De asemenea, s-au observat tendințe de creștere a exporturilor de cereale din UE, precum și a produselor lactate. Totuși, evenimentele din ultimii doi ani (COVID-19, invazia Ucrainei, schimbările climatice, fenomenele meteorologice extreme, focarele de boli ale animalelor) au creat condiții fără precedent pentru piețele agricole din UE, afectând modelele de producție, consum și comerț.
Un furnizor de încredere
Până acum, UE a reușit să crească productivitatea agricolă și, prin urmare, și producția, ceea ce a dus la creșterea excedentelor comerciale, în timp ce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) au stagnat din 2010, ceea ce a făcut din UE o excepție printre cele mai mari la nivel mondial. producătorii agricoli.
În general, sistemul alimentar european a devenit un furnizor de încredere la nivel global de alimente sigure, hrănitoare și de înaltă calitate. În perioada 2023-2032, condusă de provocările cu care se confruntă în ultimii doi ani și de schimbările de politică inițiate de noua PAC, agricultura UE este de așteptat să devină mai durabilă.
În acest sens, sustenabilitatea economică a fermelor din UE urmează să fie susținută prin sprijinul continuu al veniturilor, dar și prin alte stimulente (de exemplu, promovarea) care ar putea ajuta fermierii nu numai să adauge valoare suplimentară produselor lor, ci și să creeze oportunități de piață pentru ei.
Sustenabilitatea mediului va fi puternic consolidată prin condiționalități sporite și alte acțiuni pentru a proteja resursele naturale, biodiversitatea, sănătatea solului și pentru a ajuta la adaptarea și atenuarea impactului schimbărilor climatice.
În sfârșit, dar nu în ultimul rând, sustenabilitatea socială se va reflecta printr-un accent mai puternic pe bunăstarea animalelor, dar și prin preocupările crescânde ale consumatorilor pentru nutriție și sănătate, având loc unele schimbări probabile în modelele alimentare ale UE.
Printr-o durabilitate sporită, ar putea fi îmbunătățită și rezistența pe termen lung a agriculturii UE. În același timp, angajamentele actuale în materie de sustenabilitate (de exemplu, COP21, ODD), care sunt sprijinite în continuare prin noua PAC, consolidează și securitatea alimentară.
Modele de consum în schimbare
De câțiva ani, UE se îndreaptă în această direcție, fiind susținută de acțiuni concrete de politică publică, precum și de modele de consum care se schimbă lent (de exemplu, către diete mai bazate pe plante). După cum se prevede în Tratatul UE, veniturile echitabile pentru fermieri și prețurile rezonabile pentru consumatori rămân obiective cheie ale politicii agricole a UE.
Acest lucru se poate realiza nu în ultimul rând prin existența unui sector agricol productiv și competitiv. Tranziția către un sector agricol al UE mai durabil prezintă, de asemenea, o oportunitate de ”primul motor” pentru actorii din lanțul de aprovizionare cu alimente.
Sistemele alimentare mai durabile ar putea contribui, de asemenea, la abordarea unei anumite volatilități care rezultă din expunerea la piețele externe. După cum sa văzut deja, acestea pot fi ușor deranjate/deranjate de evenimente geopolitice, climă, vreme sau alte evenimente.
Limitarea volatilității excesive ar trebui, de asemenea, să contribuie la diminuarea impactului potențial perturbator al evenimentelor de denaturare asupra piețelor, dar și asupra economiilor în general.
O nouă ordine geopolitică
Comerțul internațional rămâne crucial într-o nouă ordine geopolitică, cu trecerea de la parteneriate globale la parteneriate bilaterale/multilaterale, care ar permite în continuare UE să contribuie la securitatea alimentară la nivel global. În acest raport, schimbările legate de o durabilitate sporită rămân un factor cheie care afectează evoluțiile viitoare în UE.
În comparație cu tendințele anterioare de creștere, se așteaptă acum că randamentele de cereale din UE vor stagna, având în vedere efectele de contrabalansare existente. Pe de o parte, există:
• impactul schimbărilor climatice și evenimentele meteorologice perturbatoare mai frecvente;
• o reducere preconizată a utilizării inputurilor agricole (produse de protecție a plantelor, îngrășăminte, antibiotice, irigații);
• o mișcare continuă către sisteme agricole cu randament mai scăzut (de exemplu, ecologic);
• restricții privind cultivarea culturilor modificate genetic;
• restricțiile de reglementare continue asupra altor tehnologii moderne de ameliorare (de exemplu, editarea genetică).
Pe de altă parte, alte inovații ar putea contracara efectele de amortizare asupra randamentelor. Acestea includ inovații legate de agricultura de precizie sau practici agricole îmbunătățite (de exemplu, datorită faptului că rotația culturilor a devenit o condiționalitate pentru plățile directe).
Producția de vin și fructe
Producția de vin, portocale, roșii proaspete și mere este, de asemenea, probabil să fie provocată și modificată în viitor. Pe lângă creșterea costurilor pe termen scurt, alți factori ar putea fi utilizarea redusă a produselor de protecție a plantelor, disponibilitatea fluctuantă a apei pentru irigare, creșterea frecvenței secetelor și a valurilor de căldură, lipsa lucrătorilor sezonieri și creșterea competitivității din afara UE.
În general, aceste sectoare sunt susceptibile de a experimenta o scădere a producției. Cu toate acestea, este posibil să aibă loc unele ajustări, prin încorporarea unor noi soiuri pentru a se adapta la noile condiții climatice și preferințe ale consumatorilor.
În plus, consumul de fructe procesate este probabil să scadă, în timp ce consumul de fructe proaspete ar putea crește. Pe piața vinului, creșterea vinurilor de calitate se datorează și pe viitor să adauge valoare sectorului.
Consum scăzut de carne, surplus pentru export
Se așteaptă că schimbarea alimentară continuă de la proteinele animale va conduce la o scădere a consumului de carne din UE, care este o altă schimbare notabilă în comparație cu raportul privind perspectivele de anul trecut.
Acest lucru va duce la o anumită reducere a producției de carne, dar creează și surplusuri care pot genera exporturi crescute. În mod similar, după creșterea continuă observată în trecut, producția de lapte din UE a atins probabil apogeul și ar putea scădea în viitor.
Acest lucru se datorează în principal unei creșteri mai scăzute a randamentului, care este rezultatul unor sisteme de producție extinse și ecologice mai mari și al scăderii efectivelor de lapte în sistemele intensive, care sunt, de asemenea, mai intensive în ceea ce privește forța de muncă.
Ipotezele perspectivei
Această perspectivă acoperă perioada 2024-2032. Proiecțiile se bazează pe Perspectiva agricolă 2024-2031 OCDE-FAO, actualizată cu cele mai recente date macroeconomice și de piață globale pentru prețurile UE și mondiale.
Ipotezele macroeconomice iau în considerare cele mai recente prognoze și analize disponibile la începutul lunii noiembrie 2024. Statisticile și informațiile de piață utilizate pentru a proiecta evoluțiile pieței pe termen scurt au fost cele disponibile la sfârșitul lunii septembrie 2024.
S-au depus cele mai bune eforturi pentru a lua cele mai plauzibile ipoteze macroeconomice pentru perioada acoperită de raport (2024-2032). În ansamblu, evoluțiile macroeconomice sunt preconizate să aducă multă incertitudine, presiunile inflaționiste crescând pe termen scurt din cauza prețurilor ridicate la energie și a costurilor în creștere ale materiilor prime.
Se preconizează că acest lucru va afecta, de asemenea, prețurile la alimente și cheltuielile gospodăriilor. Se așteaptă că perturbările comerțului internațional din cauza războiului de agresiune al Rusiei vor aduce și mai multe incertitudini, fără o viziune clară cu privire la cât timp ar putea dura acest lucru și care ar fi consecințele viitoare odată cu încheierea războiului.
Comparativ cu anul trecut, ipotezele macroeconomice implică o modificare pe termen scurt a evoluțiilor cursului de schimb. Pe termen scurt, euro este de așteptat să rămână slab față de dolarul american, ceea ce implică prețuri relativ mai ieftine pentru exporturile UE, pe de o parte, dar costuri mai mari de import, pe de altă parte. Pe termen mediu, se presupune că euro va deveni din nou mai puternic.
Predicția ia în considerare o creștere temporară a populației UE ca urmare a unui aflux de persoane care fug din Ucraina, dar și o creștere a imigrației de persoane provenite din zona arabă și Asia, în timp ce pe termen mai lung se urmărește o tendință de scădere ca în trecut, tendința fiind indicată de mai multe resurse. (Foto: Freepik)