Potrivit Comisiei Europene, în Uniunea Europeană există cel puțin 300.000 de cooperative, oferind 2,3 milioane de locuri de muncă. Acestea există în toate statele membre și în țările candidate sau în curs de aderare.

În același timp, ele influențează viața de zi cu zi a mai mult de 140 de milioane de cetățeni care sunt membri ai cooperativelor.

Pe de altă parte, sistemul asociativ din agricultura României este mult sub posibilitățile sale, fapt dovedit, cu rezultate negative, în lipsa de putere a fermierilor, în negocierile cu beneficiarii lor, în rămânerea în urmă pe plan tehnologic din multe puncte de vedere, a fermierilor mici și medii și, mai ales, a productivității scăzute, din cauza fărâmițării excesive a proprietății funciar-agricole, mai ales din cauza reticenței gospodarilor români de a se asocia.

În aceste condiții, ce viitor are agricultura țării noastre? Vom încerca să dăm un răspuns care nu se dorește a fi exaustiv dar, încă dintr-un început trebuie să spunem că avem mari temeri pentru ce ne va aștepta, din acest punct de vedere.

În interesul membrilor

După cum se specifică în documentele Comisiei Europene (”Promotion of co-operative societies in Europe/52004DC0018”), cooperativele de astăzi prosperă pe piețele competitive și, deși nu încearcă să maximizeze profiturile din capital, au obținut cote de piață semnificative în domenii în care companiile capitalizate sunt foarte puternice, cum ar fi bancar, asigurări, comerț cu amănuntul, farmacie și agricultură. Aceștia cresc rapid în sectoarele asistenței medicale, serviciilor pentru afaceri, educație și locuințe.

Cooperativele operează în interesul membrilor lor, care sunt în același timp utilizatori și nu sunt gestionate în interesul investitorilor externi. Profiturile sunt primite de membri proporțional cu afacerile lor cu cooperativa, iar rezervele și activele sunt deținute în mod obișnuit, nedistribuibile și dedicate intereselor comune ale membrilor.

Deoarece legăturile personale dintre membri sunt, în principiu, puternice și importante, noul membru este supus aprobării, în timp ce drepturile de vot nu sunt neapărat proporționale cu participațiile (un bărbat un vot). Demisia dă dreptul membrului la rambursarea părții sale și implică reducerea capitalului.

Toate cooperativele acționează în interesele economice ale membrilor lor, în timp ce unele dintre ele dedică în plus activități realizării obiectivelor sociale sau de mediu în interesul membrilor lor și într-un interes comunitar mai larg.

Asocierea, benefică pentru cei mici

Promovarea unei diseminări mai ample a importanței cooperativelor ca întreprinderi relevă necesitatea de a explica domeniile în care acestea au un rol puternic de jucat.

• Cooperativele pot fi un mijloc pentru construirea sau creșterea puterii economice a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) de pe piață. Cooperativa este o formă de companie care permite IMM-urilor să dobândească unele avantaje de dimensiune, cum ar fi economiile de scară, accesul la piețe (inclusiv participarea la licitații publice mai mari), puterea de cumpărare, puterea de marketing, management-dezvoltare, formare și capacitate de cercetare.

Cooperativele oferă un vehicul adecvat întreprinderilor pentru a întreprinde activități comune și a împărtăși riscurile, păstrându-și în același timp independența. Cooperativele permit, de asemenea, integrarea pe verticală a lanțurilor de produse.

Acest lucru poate fi benefic pentru întreprinderile mici care se află într-o poziție slabă în lanțul de aprovizionare și doresc să câștige pentru ele însele veniturile din valoarea adăugată a produselor sau serviciilor lor. Cu toate acestea, majoritatea întreprinderilor necooperante nu știu că forma cooperativă ar putea fi un vehicul adecvat pentru astfel de activități comune.

• Cooperativa este un mijloc de furnizare a serviciilor de înaltă calitate. Serviciile reprezintă 70% din producție și 69% din locurile de muncă din UE. Peste 75% din toate afacerile noi create în Europa se află în sectoarele serviciilor. Întreprinderile de servicii trebuie să ofere utilizatorilor lor servicii din ce în ce mai înalte și de calitate.

O structură cooperativă poate permite utilizatorilor serviciilor sale, întrucât aceștia sunt în același timp membrii săi, puterea de a influența afacerea care le servește, asigurându-se că răspunde direct nevoilor lor. Cooperativele sunt deseori capabile să ofere servicii grupurilor care altfel nu le-ar putea accesa, deoarece oferta lor nu este atractivă pentru companiile orientate spre profit. Acesta este cazul „serviciilor de proximitate”, cum ar fi sănătatea și bunăstarea, sectoare în care cooperativele cresc cel mai rapid.

• Cooperativele contribuie la construirea unei societăți bazate pe cunoaștere. O mulțime de cooperative (de exemplu, cooperative de muncitori) sunt întreprinderi în care membrii ca utilizatori au o influență reală asupra deciziilor de management.

Structura de management participativ al întreprinderilor cooperatiste generează activele necorporale ale cunoștințelor și abilităților. În acest sens, cooperativele acționează ca școli de antreprenoriat și management pentru cei care altfel nu ar putea avea acces la funcții de responsabilitate.

Acces la finanțe

Cooperativele nu au sau au acces limitat la piețele de capitaluri proprii și, prin urmare, sunt dependente de propriul lor capital sau de finanțarea de credit. Acest lucru se datorează în principal lipsei generale de cunoaștere a caracteristicilor formei de întreprindere cooperativă atât de către instituțiile de credit, cât și de către autoritățile de reglementare.

În acest context și în cadrul Acțiunii 1 și Acțiunii 2, Comisia dorește să joace un rol important în facilitarea schimburilor de experiență atât între organizațiile cooperatiste, cât și administrațiile naționale în ceea ce privește practicile bune și inovatoare în finanțarea cooperativelor.

În plus, în contextul Acțiunii 9 și Acțiunii 10 este, de asemenea, important să se examineze modul în care cele mai bune standarde contabile și alte reguli relevante pot lua în considerare specificitățile de cooperare legate de structura capitalului și evaluarea activelor.

Cu toate acestea, în ceea ce privește finanțarea publică, Comisia invită statele membre să se asigure că inițiativele de finanțare a întreprinderilor sunt, de asemenea, accesibile și adecvate preț pentru cooperative. În mod similar, având în vedere nevoile specifice ale cooperativelor, la rândul său, Comisia va examina dacă este pertinent să includă o referință specifică în Fondul european de investiții.

Ca ”surori” în UE, multe cooperative din țările în curs de aderare suferă de dificultăți deosebite în strângerea de capital de credit sau de capitaluri proprii. Mai multe organizații cooperatiste au solicitat un program specific de preaderare pentru întreprinderile cooperatiste.

Rețeta ”Ajută-te singur”

Totuși, Comisia consideră că cel mai eficient mijloc de acordare a sprijinului este prin instrumentele existente în sine, după rețeta ”Ajută-te singur”. Însă, și țări mai nou integrate în UE, precum România, au un sistem cooperativ redus. Iată, însă, ca dovadă că se poate, câteva argumente de ordin economic, în favoarea sistemelor cooperatiste:

-În economia UE există 250.000 de cooperative, deținute de 163 milioane de cetățeni (o treime din populația UE), și care angajează 5,4 milioane de persoane.

-Cooperativele dețin cote de piață substanțiale în industrii, după cum urmează:

• Agricultură - 83% în Olanda, 79% în Finlanda, 55% în Italia și 50% în Franța
• Silvicultură - 60% în Suedia și 31% în Finlanda;
• Servicii bancare - 50% în Franța, 37% în Cipru, 35% în Finlanda, 31% în Austria și 21% în Germania; Retail - 36% în Finlanda și 20% în Suedia;
• Asistență farmaceutică și de sănătate - 21% în Spania și 18% în Belgia

Euractiv: În România, cooperativa are o conotație negativă

Ca urmare, pe de o parte, a rămânerii în urmă a sistemului cooperatist din România, iar, pe de altă parte, a potențialului uriaș pe care îl are agricultura României, instituții dintre cele mai diverse ale Uniunii Europene sunt cu ochii pe noi, și din acest punct de vedere.

Din păcate, însă, fermierii români sunt la rându-le, în mod firesc, atenți la cooperativele care sunt adesea puternic asociate cu trecutul comunist al țării și cu economia de comandă. Dar, datorită tinerilor fermieri și a finanțării UE, tot mai mulți aleg să își unească forțele. Aceasta este sinteza unui reportaj realizat de Euractiv în România.

Pentru mulți săteni, termenul ”cooperativă” are o conotație negativă, fiind puternic asociat cu așa-numitele ”cooperative de producție agricolă” construite după modelul colhozului sovietic. Cu toate acestea, departe de modelul cooperativ clasic în care decid membrii, în aceste cooperative comuniste fermierii au lucrat în timp ce deciziile de sus în jos erau impuse de stat.

Prin urmare, fermierii sunt în mod natural atenți la orice seamănă cu acest tip de structură. Cu toate acestea, atitudinile încep să se schimbe încet în țară și, cu ajutorul fondurilor europene, următorii câțiva ani ar putea vedea un boom al cooperativelor agricole.

Fermierii trebuie educați

”Un stimul mare în PAC, după 2022, va fi pentru cooperative”, spune Ion Păunel, președintele Uniunii Producătorilor Agricoli din Olt, referindu-se la programul UE de subvenționare agricolă, Politica Agricolă Comună. Păunel este implicat în înființarea mai multor cooperative în județul Olt din sudul României. Acesta continuă:

”În primul rând, ajutăm fermierii să se organizeze, educăm producătorii, îi învățăm cum să conducă o cooperativă și îi ajutăm în procesul de solicitare a fondurilor europene”, a explicat el. Fermierii pot solicita sprijin din fonduri de dezvoltare rurală, care include mai multe măsuri specifice pentru a oferi fermierilor o mână de ajutor în această zonă, potrivit lui Păunel.

O dezvoltare rapidă

Dar, dacă alți fermieri rămân sceptici cu privire la dezvoltarea cooperativelor, Ion Păunel este optimist. Deși a recunoscut că fermele mici de familie sunt dezavantajate, în raport cu autoritățile și în contractele cu comercianții cu amănuntul, el a spus că România are ”cooperative funcționale, viabile și tot mai mulți tineri sunt atrași de asociație”.

Datele statistice arată, de asemenea, un ritm accelerat de dezvoltare în ultimii ani. În România, există peste 1.500 de cooperative agricole, dintre care peste 200 au fost înființate în 2019, potrivit Centrului Român pentru Politici Europene (CRPE), un grup de reflecție.

Numărul de noi cooperative a atins punctul culminant în 2018, cu 280 de cooperative agricole înființate, în timp ce CRPE estimează că mai puțin de 200 de cooperative au fost înființate anul trecut din cauza pandemiei.

Există ”spațiu de creștere”

Dar există mai mult decât suficient spațiu pentru creștere. Doar 1% dintre fermierii români se află în prezent într-o structură asociativă, mult mai mică decât media UE de 34%, potrivit cercetărilor efectuate pentru Renew Europe.

”Urmăresc evoluția asociațiilor agricole de opt ani și cred că aceasta este soluția pentru o dezvoltare sănătoasă în zonele rurale. Există proiecte care au funcționat, dar avem nevoie de sprijin consistent în viitor”, a declarat Cristian Ghinea, fost europarlamentar Renew, care este în prezent ministrul român pentru investiții și proiecte europene.

În primele opt luni ale anului 2020, 18 cooperative agricole au atras fonduri de peste 38 de milioane de lei (aproximativ 7,7 milioane de euro), pentru a-și extinde capacitățile operaționale, de stocare sau de procesare, potrivit datelor Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), agenția responsabil cu fondurile de dezvoltare rurală.

”Cooperativele agricole reprezintă o alternativă viabilă pentru a obține fonduri europene și tot mai mulți români au reușit în ultimii ani să depășească barierele emoționale și neîncrederea și au ales să se asocieze pentru a le asigura supraviețuirea pe piață”, a declarat la rândul său și Gabriel Dan Ieremia, consultant în finanțare din UE.

Creșterea interesului pentru produsele locale

Pe lângă ajutorul financiar, cooperativele au nevoie de ajutor de consultanță, în special în domenii precum marketingul și prelucrarea. ”Nu au nevoie doar de contracte cu marii comercianți cu amănuntul. Se poate organiza și pentru a vinde la poartă, în magazinele proprii sau pe piețele locale”, a spus Ion Păunel, care este el însuși fermier de legume și furnizor pentru magazinele Mega Image, deținute de grupul de retail Ahold Delhaize.

De fapt, în ultimii ani, tot mai mulți fermieri folosesc rețelele sociale pentru a ajunge direct la consumatorii lor, iar această tendință s-a intensificat în ultimul an.

”Pandemia a adus un lucru bun – românii consumă mai multe produse românești, atât pe piețele tradiționale, cât și în lanțurile de magazine”, a spus Păunel. Scurtarea lanțurilor de aprovizionare este unul dintre obiectivele cheie ale politicii alimentare emblematice a UE, strategia Farm to Fork.

Recompense

Cei care s-au orientat online pentru a vinde direct consumatorilor au obținut recompensele: ”Consumatorii apreciază produsele locale, iar tendința va fi mai evidentă cu sprijinul fondurilor europene”, a spus Păunel, adăugând că reforma politicii agricole comune (PAC), vizează creșterea sprijinului pentru fermele mici.

De fapt, Păunel își exprimă optimismul în sprijinul UE, spunând că doar fondurile de tranziție dețin potențialul de a ajuta 2.500-3.000 de tineri să se stabilească în zonele rurale.

Privind spre viitor, el speră că o combinație de schimbare generațională, fluxul de fonduri și know-how al UE, lanțuri mai scurte între producători și consumatori și sprijin pentru fermieri vor vedea o creștere atât a calității, cât și a cantității, care la rândul său ar putea contribui la consolidarea poziției României în comerțul agroalimentar mondial.

Adrian Oros: Vom sprijini asocierea fermierilor

Vorbind în timpul unei dezbateri despre cooperativele de fermieri, ca soluție pentru o agricultură mai puternic ecologică, ministrul agriculturii din România, Adrian Oros, a promis, de asemenea, că va exista sprijin consistent pentru asociațiile de fermieri în viitor.

Odată ce reforma PAC va fi stabilită de către legislatorii UE, statele membre vor fi așteptate să declare măsurile de mediu, așa-numitele eco-scheme, pe care intenționează să le urmeze în planurile lor strategice naționale, pe care executivul UE va trebui să le aprobe în cele din urmă. Iată ce declara Adrian Oros:

”În planul nostru strategic național, putem include măsuri pentru a încuraja fermierii să adere la cooperative”, a spus el, subliniind că nu există altă cale, ca micii fermieri să supraviețuiască.

”Am căutat peste tot în Europa și este singura soluție. Am avut până acum stimulente de finanțare UE, deoarece sprijinul în orice măsură ar crește cu 20% dacă fermierul se va alătura cooperativei. Trebuie să menținem sau chiar să creștem această sumă pentru că nu putem decât să îi încurajăm, nu îi putem forța”, a spus el.

Să învățăm de la cei buni

Dar, nu numai tinerii sunt preocupați de formele asociative, după cum putem constata cu bucurie. Iată, de curând, la București a avut loc evenimentul ”Cooperativele în dezvoltarea mediului rural în România-Politici şi exemple de bună practică în context european”, la sediul Senatului şi în sistem de videoconferință.

Dezbaterea a fost organizată de organizația ”Laboratorul de Solidaritate”, în parteneriat cu Comisia pentru Agricultură, Industrie alimentară şi Dezvoltare Rurală, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București şi Uniunea de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal din România (U.N.C.S.V.).

La eveniment, au participat experți din Germania, Spania, reprezentanți ai 31 de cooperative agricole funcționale, parlamentari din Comisia de Agricultură de la Senat și Camera Deputaților, precum şi reprezentanți ai direcțiilor agricole județene. Subiectele de discuție au vizat dezvoltarea și sprijinirea cooperativelor agricole înființate pe principii sănătoase, cu orientare spre competitivitate și eficiență.

În cadrul acestui eveniment, senatorul Lucian Trufin a declarat că legiuitorul a creat cadrul legal, introducând în lege, stimulente atractive tocmai pentru ca fermierii să se asocieze, beneficiind de o serie importantă de facilităţi fiscale, atât membrii cooperativei agricole, cât şi cooperativa în sine, dacă respectă principiile cooperatiste.

Totodată, senatorul a subliniat că statul trebuie să se implice nu doar prin crearea unui cadru legislativ optim, acordând facilităţi fiscale, ci și prin educarea populaţiei, în special din mediul rural, astfel: ,”Cooperația nu este numai despre producție – este și despre respect reciproc, șanse egale și sprijin real pentru fiecare membru de a se dezvolta la el acasă și în același timp să nu aibă grija zilei de mâine în ceea ce privește viitorul muncii sale!”

De asemenea, Raluca Dumitrescu, reprezentantul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților, consideră că ,”doar împreună putem construi și reuși!” și speră să fie găsite soluții la toate problemele cu care se confruntă cooperativele agricole din România, asftel încât asocierea să aducă rezultate profitabile fermierilor”.

Viziunea M.A.D.R., privind eficientizarea activității cooperativelor agricole din România, a fost prezentată de Secretarul de Stat, Marius Mihai Micu, susținând că Ministerul promovează asocierea fermierilor în cooperative agricole active și le încurajează prin stimularea acestora, prin accesarea investițiilor prin PNS 2021-2027, pentru a adăuga valoarea producției primare a membrilor acționari:

”Avem nevoie de o strategie pentru dezvoltarea și consolidarea cooperativelor agricole din România pentru a contribui vizibil la echilibrarea balanței comerciale cu produse alimentare și o vom realiza și implementa, împreună cu reprezentanții cooperativelor de succes și experți în domeniu”.

Exemplele străinilor

Prof. dr. Markus Hanisch, reprezentantul Institutului de Studii ale Cooperativelor din Berlin, a susținut o prezentare privind ”Îndrumările pentru politici publice favorabile cooperativelor agricole din România”. Cele mai importante aspecte prezentate, analizând diferențele dintre cooperativele agricole din România și cele din UE, sunt următoarele:

-Cea mai mare cooperativă agricolă din România, este de 100 de ori mai mică decât cea mai mică cooperativă din Germania, cu cifra de afaceri cuprinsă între 5000 și 8000 milioane EURO.

-Numărul mediu al membrilor din cooperativele românești, este de 100 până la 1000 de ori mai mic decât numărul mediu al cooperativelor agricole  din UE-27, fiind între 5000 și 9000 de membri. Ponderea cooperativelor care realizează profit pe piață sau sunt profitabile este foarte mică.

-Cooperativele din România au nevoie de programe de sprijinire a investițiilor, menite să încurajeze investițiile în furnizarea de infrastructuri de servicii rurale, cum ar fi aprovizionarea cu intrări, depozitare, servicii post-recoltare, servicii logistice și de marketing, necesare dezvoltării și profesionalizării fermierilor mici și mijlocii, în special.

-În multe dintre țările membre ale UE, asociațiile profesionale de profil, urmăresc procesul de dezvoltare ale cooperativelor, cu verificări ale actelor constitutive, planului de afaceri și documente standard pentru funcționarea în optim;

La rândul său, Prof. dr. Marina Aguilar Rubio, a prezentat cadru legal și fiscal al cooperativerlor agricole din Spania, cele mai importante aspecte transmise fiind următoarele:

”Cifra de afaceri medie a cooperativelor agricole din Spania, este de 8 milioane de Euro, în timp ce în Romania estede 1030 de Euro. Sunt necesare stimulentele membrilor cooperatori, care fac cooperativismul modern atractiv, dar mai ales competitiv pe piață.

În Spania, cooperativele agricole sunt foarte serios luate în calcul, fiind prevăzute și în Constituție. Mandatul cooperativelor, ordonează autorităților publice să promoveze prin legislație adecvată, societățile cooperatiste, motivează legiuitorul să ia în considerare necesitatea de a oferi un mod echivalent pentru a canaliza inițiativele colective ale cetățenilor care dezvoltă activități care generează bogăție și stabilizarea muncii.

Totodată, se promovează cooperativismului ca o formulă care facilitează integrarea economică și profesională a Spaniei pe piață, face ca cerințele de rentabilitate și competitivitate din cele mai dezvoltate economii, să fie perfect compatibile cu evaluările care au format cooperativele de peste o sută cincizeci de ani”.

Mai e mult, până departe

Florentin Bercu, directorul executiv U.N.C.S.V., a prezentat un raport de țară privind starea cooperativelor și a politicilor privind sectorul agricol în România, concluzia prezentării fiind următoarea: ,”Este nevoie de însănătoșirea sistemului cooperativelor agricole prin legislație, pentru a da o șansă reală dezvoltării și consolidării acestora în interesul tuturor membrilor pe termen mediu și lung.

Totodată este nevoie destimularea cooperativelor agricole din România prin PNS 2021-2027, să se dezvolte și consolideze pentru a fi sustenabile, durabile pe termen lung și competitive în piață cu actorii similari din lume și multinaționalele de profil, pentru a putea pune umărul vizibil să dezvolte brand-uri puternice care să reziste pe piață, să creeze, mențină și crească cota de piață pentru principalele produse alimentare”.

Concluzia aparține Președintelui Uniunii de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal, Mircea-Paul Băluță, făcând următoarele mențini: ”Avem cu toții de învățat din sistemul și legislația sistemului cooperatist din UE, noifiindsingurii care putem decide cum ne croim drumul și viitorul.

Noi, cei din UNCSV, suntem oamenii care vrem să ne batem pentru sistemul cooperatist din România, am venit întotdeauna cu soluții, am fost și vom rămâne parteneri de dialog și vrem să ne menținem în continuare pe aceiași lungime de undă.

Deși am pornit târziu față de țările din vestul Europei, acest lucru fiind văzut în legislație și rezultate, trebuie să credem în cooperative agricole, putând avea rezultate foarte bune, doar dacă punem cu toții umăr lângă umăr, la construirea unui drum durabil al cooperativelor din România”.

Să dea Domnul!