Ilie Stoian: Imbunatatirea furajarii animalelor este esentiala pentru obtinerea unei productii sporite de carne. O posibilitate deloc de neglijat este aceea de a utiliza cele mai noi solutii. Propunerea pe care o prezentam in editia de fata vine din partea cercetatorilor romani care, in lucrarea Cercetari privind cresterea biodisponibilitatii substantelor nutritive din nutreturi combinate cu structuri diferite in hrana tineretului suin, analizeaza modul de furajare a animalelor, cu scopul imbunatatirii calitatii nutritiei. Lucrarea a fost realizata de Dr. Ing. Mihaela Habeanu, sub coordonarea Prof. Univ. Dr. Ioan Stoica. i Prima problema, pretul ridicat al srotului i Una din problemele cu care ne confruntam astazi o reprezinta faptul ca asistam la o epuizare ingrijoratoare a unor resurse care pot fi folosite in alimentaia animalelor de exemplu, srotul de soia in cea mai mare parte este importat si, ca atare, are un pre ridicat iar, pentru o serie de resurse cum ar fi fainurile animale exista restricii in ceea ce priveste utilizarea acestora. Ca soluii alternative putem folosi o serie de resurse vegetale disponibile local mazarea, srotul de rapia si floarea soarelui, faina de orez care au un pre mai mic si caracteristici nutriionale valoroase comparabile cu ale acestora din urma. i Utilizarea acestora in reetele pentru purcei are drept consecina reducerea deficitului de proteina si, frecvent reducerea costului cu materiile prime furajere. De exemplu, mazarea este cu 50% mai ieftina decat srotul de soia, srotul de floarea soarelui cu 48% iar faina de orez cu 81,43%. Coninutul in proteina al srotului de soia este 45%, ceea ce inseamna ca 1 kg srot soia poate fi substituit de aproximativ 2 kg mazare, sau 1,3 kg srot de floarea soarelui sau de 3 kg faina de orez. i Marele dezavantaj al acestor resurse il reprezinta faptul ca au un coninut proteic mai redus si un potenial productiv limitat de existena factorilor antinutriionali. Astfel, valoarea nutriionala a ingredientelor furajere la porci poate fi limitata de prezena factorilor antinutriionali, coninutul de fibra, dar si de faptul ca o anumita cantitate de proteina si amidon trec sub forma nedegradata de nivelul intestinului subire. S-a dovedit, de asemenea, ca existena acidului fitic poate reduce digestibilitatea proteinei, prin formarea complexului indigestibil fitai - proteine. i Hidroliza si marirea profitabilitatii i Proteinele vegetale din soia si din alte leguminoase conin cantitai mari de oligozaharide. La animalele adulte ele pot fi fermentate in intestinul gros, alaturi de microflora intestinala dar, aproximativ 50% din valoarea lor energetica este pierduta. Hidroliza acestor oligozaharide poate rezolva doua probleme si anume, una referitoare la intreinerea animalelor si cealalta la economicitatea produciei. Coninutul mazarei in proteina este intermediar intre cereale si soia, respectiv 255 g PB /kg SU Burlacu si col. 2002. Digestibilitatea proteinei variaza intre 81-84% la suine. i Coninutul in aminoacizi este considerat remarcabil. Coninutul in lizina este ridicat dar, aminoacizii cu sulf, precum si treonina si triptofanul sunt prezeni in cantitai reduse. Asociata cu porumbul impune suplimentarea cu aminoacizi de sinteza. Coninutul in fibra variaza intre 19-22% si, cantitatea de tanini este destul de ridicata. Acestia din urma sunt responsabili descaderea performanelor. Energia metabolizabila reala variaza intre 11,6 pana la 13,3 Mj/kg sau 2770 pana la 3177 calorii /g raportat in Canadian Journal of Animal Science. i In ceea ce priveste srotul de rapia, disponibil in arile Uniunii Europene, putem spune ca acesta are o calitate nutriionala buna, chiar daca este inca privit cu suspiciune de catre producatorii de nutre combinat. Tocmai din acest motiv, la ora actuala, se continua eforturile de obinere a unor varietai cu coninut redus de glucozinolai. La al 11-lea Congres al srotului de rapia din Copenhaga iulie, 2003, a fost stabilita ca inta ameliorarea srotului de rapia, ceea ce presupune, reducerea in viitor al coninutului in glucozinolai la un nivel maxim cuprins intre 15-18 moli/g Frauen, 2003 citat de Royer E. si col., 2004. Actualmente, varietaile de srot de rapia permit o modificare a limitelor de incorporare ca urmare a reducerii coninutului in factori antinutriionali, dar palatabilitatea este redusa. i Asociati mazarea cu sroturile de mazare si soia i In pofida faptului ca valoarea nutriionala a mazarei si srotului de rapia este mai redusa comparativ cu a srotului de soia, asocierea acestor resurse proteice vegetale este recomandata pentru recepturi de nutre combinat utilizate in hrana tineretului porcin si a porcilor in crestere-ingrasare. Acest fapt, se datoreaza complementaritaii mai bune intre aceste surse in vederea echilibrarii in aminoacizi, in special metionina, Albar et al., 2001 citat de Royer E. si col, 2004, chiar daca digestibilitatea aminoacizilor este mai redusa. Astfel, aceasta combinaie poate fi benefica pentru complementaritatea profilului aminoacizilor, mai ales pe fondul unui nivel redus al proteinei. i ?rotul de floarea soarelui reprezinta pentru ara noastra o a doua resursa vegetala proteica, ce poate fi folosita in completarea necesarului proteic in reetele pentru porci. Aceasta se datoreaza condiiilor climatice prielnice pentru cultura de floarea soarelui care in prezent ocupa o suprafaa de 1174 ha. se caracterizeaza printr-un coninut in proteina bruta de 30- 40% in funcie de tratamentul aplicat seminelor inainte de procesare. Astfel, daca inainte de extracia uleiului seminele se supun unui proces de decorticare totala coninutul srotului rezultat dupa extragerea uleiului poate atinge valoarea de 40%. Cand decorticarea seminelor se face parial srotul rezultat are o proteina bruta in jur de 30%. i Tehnologia de extragere a uleiului determina si coninutul in celuloza al produsului rezultat care poate fi de 13% in cazul decorticarii totale a seminelor, 20% in cazuldecorticarii pariale si chiar 24% cand nu are loc decorticarea seminelor. Coninutul ridicat de celuloza al srotului de floarea soarelui limiteaza utilizarea acestuia in nutreurile combinate destinate mai ales, animalelor tinere. Proteina din srotul de floarea soarelui are un coninut mai scazut de lizina faa de srotul de soia dar un coninut mai mare de aminoacizi cu sulf. Coninutul ridicat de acizi grasi nesaturai din uleiul de floarea soarelui conduce la obinerea unei consistene scazute a grasimii de porc. i Srotul de floarea soarelui si faina de orez i ?rotul de floarea soarelui are un coninut ridicat in minerale mai ales, in calciu si fosfor comparativ cu alte sroturi. Aceste caracteristici nutriionale recomanda floarea soarelui ca o sursa proteica ce poate complementa srotul de soia si mazarea in structura recepturilor de nutre combinat pentru suine. i Faina de orez constituie o materie prima valoroasa, datorita coninutului bogat in vitamina B, grasime si proteina, iar coninutul in aminoacizi este mai bine reprezentat comparativ cu cel din alte surse furajere. Dezavantajul major al fainii de orez il reprezinta coninutul mare in acid fitic, care este considerat un factor antinutritiv ce exista in toate ingredientele din hrana, avand ca efect reducerea eficienei nutritive. i Ca urmare a interaciunii intre nutrieni se formeaza compusi insolubili, adesea un complex de ioni metalici cu componeni alimentari endogeni. Asa cum s-a menionat intr-un capitol anterior aceste interaciuni nu pot fi ignorate. La tineretul porcin, biodisponibilitatea fosforului din sursele proteice vegetale variaza intre 45-50% in cereale si 18-39% la srotul de soia NRC, 1998. Diferenele in ceea ce priveste biodisponibilitatea fosforului din cereale, rezulta din cantitaile diferite de fosfor sub forma de acid fitic si fitaze pe care le conin cerealele. In vederea disponibilizarii intr-o pondere mai ridicata a fosforului din ingredientele furajere, se poate utiliza fitaza microbiana care acioneaza un catalizator, contribuind la desfacerea legaturilor chimice cu efecte implicite asupra biodisponibilitaii substanelor nutritive.