Highlights

171

Nivelul vanzarilor de utilaj agricol, in crestere

autor

infoFERMA.ro

distribuie

Piaa mondiala a utilajelor agricole valoreaza peste 60 miliarde dolari in prezent si poate depasi 100 miliarde in trei ani, se arata in ultimul studio al Autovit. Conform Autovit, in Romania, statisticile privind masinile agricole indica un parc auto de peste 600.000 de unitai, cifra care include tractoare, pluguri si remorci. Parcul total de semanatori este de 75.000 de unitai, cu repartizare aproape egala intre cele pentru plante paioase grau, orz, secara si cele prasitoare porumb, sfecla, floarea-soarelui, soia. Doua treimi din utilaje sunt uzate Datele Ministerului Agriculturii indica faptul ca, peste doua treimi dintre utilaje au o durata de funcionare normala depasita. In ceea ce priveste vanzarile anuale de utilaje noi, cele cumulate la partea de tractoare, combine agricole si seceratori totalizeaza 3.000 de unitai, in timp ce in pieele mari din Vest se ajunge la zeci de mii pe an. Semanatorile si combinele costa in versiunile cele mai performante chiar si peste 200.000 euro. Variantele pe care si le permit fermele mai mici sunt in jurul a cateva zeci de mii de euro. Romania nu are decat 75.000 de semanatori Un studiu al companiei de cercetare Marketline estimeaza valoarea pieei mondiale a utilajelor agricole la peste 60 miliarde dolari, cu perspective puternice de crestere la 100 miliarde dolari in 2016, datorita Asiei si Europei. Pentru 2014, cele mai optimiste prognoze au fost pentru America Latina avans de circa 20% a pieei, in timp ce Europa a fost pe minus si din cauza primaverii foarte ploioase care a afectat planurile fermierilor. Semanatorile sunt folosite pentru introducerea seminelor in sol, la o adancime constanta si uniforma. Acestea sunt imparite in doua categorii si pot fi tractate sau auto-propulsate: 1 liniare - utilizate pentru semanatul unor semine mici, precum graul si orzul; 2 de precizie - folosite pentru semine mai mari, precum fasole, floarea-soarelui si porumb, au o distana mai mare intre discuri. Parcul total este de 75.000 de unitai, cu repartizare aproape egala intre cele pentru plante paioase grau, orz, secara si cele prasitoare porumb, sfecla, floarea-soarelui, soia. Un sfert din parcul auto e concentrat in patru judee: Dolj, Giurgiu, Timis, Teleorman. Semanatorile pentru plante prasitoare costa si sub 10.000 de euro, cele de paioase costa intre 15.000 si 30.000 euro in versiunile cel mai des intalnite, cu sase randuri. Cele mai ieftine, sunt pe doua randuri, cele mai scumpe au peste 40 de randuri si costa 300.000 euro, se precizeaza in studiu. Aceleasi date statistice ale Autovit releva ca fermierii care dein sub 10 ha nu isi permit semanatori, insa pentru agricultorii cu peste 50 ha sunt absolut necesare. Semanatorile mai scumpe au cadru telescopic dublu, spaiere reglabila si posibilitatea de a plia cadrul pentru ca utilajul sa ocupe mai puin spaiu. Modelele mai scumpe pot fi achiziionate doar de fermele foarte mari, de peste 1.000 de hectare, iar cele mici, sub 50 de hectare rar au semanatori performante. Cele mai cunoscute marci sunt Kuhn, Horsch, John Deere, Gaspardo, Kverneland si Great Plains. Majoritatea exploataiilor agricole au pana in 2 hectare! In Romania, exista 3,9 milioane de exploataii agricole, ceea ce reprezinta o treime din totalul exploataiilor din UE. Particularitatea in cazul Romaniei este ca trei sferturi dintre acestea sunt foarte mici sub doua hectare, media suprafeelor agricole mici in UE fiind de 49% din total exploataii conform datelor Eurostat. Fermele mari - de peste 100 ha - au o pondere nesemnificativa, de 0,3% din totalul exploataiilor din Romania 13.700 din 3,9 milioane, media UE fiind net mai mare, 2,7%. In agricultura, lucreaza aproximativ 30% din populaia arii, iar sectorul este unul vulnerabil, producia depinzand in fiecare an, de condiiile meteorologice.Statisticile Eurostat releva faptul ca suprafaa medie a unei exploataii agricole este de 3,4 ha in Romania, departe de cifrele din Marea Britanie 90 ha si Cehia 152 ha. Desi suprafaa medie a unei exploataii este mica in ara noastra, cele peste 100 ha au o pondere importanta, deinand peste 40% din terenul agricol. Fermierii investesc tot mai mult in tehnologii de ultima ora Piaa nu este inca suficient de dezvoltata si exista o mare nevoie de utilaje agricole, mai ales datorita faptului ca a fost un an bun, in care condiiile meteo au fost favorabile pentru agricultura. Fermierii investesc tot mai mult in tehnologii de ultima ora, a declarat Andreas Feichtlbauer, director executiv Biso Romania. Compania comercializeaza utilaje agricole, avand in portofoliu 350 de produse, branduri internaionale si propria marca. In ultimii ani, compania a investit 7,5 milioane de euro in dezvoltarea sediului central din Drajna, unde se afla birourile, showroom, divizii de service si de piese de schimb dar si o hala de producie, unde vor lucra in viitor 200 de angajai. Conform lui Feichtlbauer, piaa romaneasca de utilaje agricole a inregistrat o crestere continua in ultimii ani, in principal datorita importurilor din ari precum Austria, Germania, Ungaria sau chiar Statele Unite, dar si a faptului ca fermierii romani investesc tot mai mult, avand o viziune pe termen lung si nu se mai lasa influenai de oportunitai de moment. Exista dealeri care aduc pe piaa romaneasca ce este mai nou la nivel internaional acum, pentru ca exista cerere. De exemplu, la inceputul anului, noi am incheiat un parteneriat cu Raven Industries, lider mondial in domeniul tehnologiilor agricole, si Kinze Manufacturing, producator de echipamente agricole de top, in vederea lansarii pe piaa a unui nou model de semanatoare, cu sistem de control multi-hibrid. Strategia noastra este una de diversificare continua a portofoliului de produse, ceea ce ne-a ajutat sa si crestem odata cu evoluia pieei, in acest moment aflandu-ne in topul 5 al principalilor importatori din Romania. Compania are o cota de piaa de 18% pe segmentul headerelor, echipamente agricole atasate la combina, cu ajutorul carora se recolteaza cereale, floarea-soarelui, porumb. O componenta importanta a afacerii este producia de headere, Biso Schrattenecker, compania-mama, avand doua fabrici, in Austria si in Slovacia. Primul utilaj de insamanare directa, via Argentina! Ambasadorul Republicii Argentina la Bucuresti, Claudio Perez Paladino, a declarat recent, ca anul acesta a ajuns in ara noastra, primul utilaj de insamanare directa si a fost folosit deja la SCDA Teleorman si in exploataiile Agricola Moldova Biganasi, Agricost IMB si Agro Chirnogi. In 2013, ingineri agronomi din Argentina au realizat insamanari directe experimentale in Staiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Teleorman, la Societatea Agricola Moldova Biganasi, in apropiere de Iasi, in colaborare cu Universitatea Ion Ionescu de la Brad, cu firma Agricost in Insula Mare a Brailei si cu firma Agrochirnogi, folosind metode proprii insamanarii directe. Anul acesta, a ajuns in Romania primul utilaj de insamanare directa si a fost deja utilizat cu succes in locurile menionate anterior, a spus Paladino, in cadrul seminarului Agricultura si biotehnologiile moderne in Romania si Europa. Acesta a mai adaugat ca utilajul de insamanare directa care, in prezent, este utilizat in Romania, a fost asamblat de tehnicieni romani. Oficialul argentinian a precizat totodata ca importurile de tehnologie argentiniana de insamanare directa se face in mare parte din ari ex-sovietice. Daca aceste facilitai de producie s-ar muta insa in Romania, ara noastra nu ar avea decat de castigat si a dat exemplul investiiei Renault si a produselor Dacia rezultate ulterior, ucrainienii si kazahii putand reprezenta un imens potenial de export pentru noi. Portul Constana ar putea avea o activitate in plus poarta de tranzit pentru exportul de utilaje agricole. Destinaia utilajelor agricole este piaa locala, dar poate fi reprezentata si de ari precum Rusia, Ucraina sau Kazahstan. Aceste ultime ari folosesc utilajele agricole din Argentina si, in prezent, acestea sunt aduse din Argentina. In cazul in care aceste intreprinderi s-ar stabili in Romania, aceste ari si-ar putea procura aceste masini direct din Romania. De asemenea, este important rolul pe care-l poate avea zona libera a Portului Constana, pentru a putea raspunde acestor solicitari ale pieei, a punctat ambasadorul argentinian.

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2