Romania performeaza inca sub capacitate din punct de vedere agricol, in comparaie cu ari mici precum Olanda, in condiiile in care Romania, cu 9,5 milioane de hectare de teren agricol, exporta produse de 4 miliarde de euro, in timp ce in Olanda, care are 1,8 milioane de hectare teren agricol, suma ajunge la 78 de miliarde de euro, susine Robert Rekkers, director general Agricover Credit. Acesta a prezentat o comparaie intre Romania si Olanda, o ara mult mai mica din punct de vedere al suprafeei agricole, dar care are rezultate mult mai bune in domeniul agricol. In Romania, Produsul Intern Brut este de 140 de miliarde de euro in timp ce Olanda are un PIB de 600 de miliarde de euro. Teren arabil, Romania deine 9,5 milioane de hectare, chiar mai mult daca includem si terenul nelucrat, iar Olanda doar 1,8 milioane de hectare. Fermieri profesionisti, cu terenuri de peste 5 hectare, in Romania sunt 265.000, in timp ce in Olanda sunt doar 67.000. La export de produse agricole, sincer, situaia este dezamagitoare: 4 miliarde de euro, faa de 78 de miliarde de euro in Olanda, a precizat Robert Rekkers. In ceea ce priveste preul terenului arabil, in Romania acesta variaza foarte mult, intre 2.500 si 5.000 de euro pe hectar, chiar mai mult pentru terenurile care au acces la irigaii, in timp ce in Olanda preul este in jur de 40.000 de euro pe hectar. La capitolul creditare pentru agricultura, anul trecut, in Romania, 3,5 miliarde de euro au mers catre acest sector. Este nimic! In Olanda creditele pentru agricultura au insumat 40 de miliarde de euro in 2013, a mai spus Robert Rekkers. ?i la gradul de indatorare al fermierilor Romania sta mult mai rau decat Olanda: 1.300 de euro/fermier in Romania faa de 600.000 de euro in Olanda. In Romania, 75% din creditele din agricultura au fost acordate de banci si doar 25% de IFN-uri, insa cresterea anuala in cazul bancilor este de 3%, in timp ce pentru IFN-uri este de 20%, a mai spus Rekkers. Sunt proiecte care sunt subfinanate si nu este in regula. Ar trebui sa ne deschidem portofelele si sa investim, asta in condiiile in care fermierii isi fac treaba, in condiiile in care echilibrul dintre situaia interna si externa este bun in materie de taxe, de cadastru, de legislaie. Exista un potenial nou pentru instituiile financiar - bancare care pot investi, pentru ca fondurile europene si subveniile sa ajunga la fermieri, a precizat Rekkers. In opinia sa, fermierii romani se indatoreaza in special pentru capital de lucru, 66% din finanari, si 33% pentru investiii. Robert Rekkers a amintit ca, incepand din ianuarie anul viitor, si IFN-urile vor putea finana proiecte cu fonduri europene. Mai multe, pe www.agerpres.ro