Într-o piață europeană tot mai competitivă, cooperarea rămâne una dintre cele mai mari slăbiciuni ale agriculturii românești. Conform INS și MADR, mai puțin de 7% dintre fermierii români fac parte dintr-o formă asociativă, în timp ce media europeană depășește 50%.

Această lipsă de asociere limitează accesul la finanțare, la piețele de desfacere și la negocierea colectivă a prețurilor. În contrast, state precum Franța sau Olanda își bazează succesul agricol pe cooperative care gestionează logistică, procesare și exporturi la scară mare.

Pentru a corecta acest decalaj, Planul Național Strategic 2023–2027 include măsura DR-33 dedicată sprijinirii cooperativelor și grupurilor de producători, cu o alocare de peste 200 milioane euro până în 2027. Conform AFIR, în 2024 au fost deja finanțate peste 150 de cooperative noi, majoritatea în sectorul vegetal și zootehnic.

Specialiștii consideră că o strategie coerentă de integrare a fermelor mici în lanțuri cooperative ar putea dubla veniturile acestora pe termen mediu. Asocierea nu mai este doar o recomandare, ci o condiție esențială pentru supraviețuirea economică a micilor producători agricoli.

(Foto: Freepik)